rolul vitaminei D

Rolul vitaminei D în sănătatea respirației

Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.


Vitamina D este una dintre cele mai importante vitamine, cu multiple beneficii pentru organism. Printre cele mai importante roluri ale vitaminei D se numără promovarea absorbției calciului în intestin și menținerea concentrațiilor serice adecvate de calciu și fosfor, pentru a permite mineralizarea osoasă normală și pentru a preveni tetania hipocalcemică.  Vitamina D este esențială pentru creșterea osoasă și remodelarea osoasă de către osteoblaste și osteoclaste. Carența de vitamină D în organism face ca oasele să fie subțiri, fragile sau deformate, determinând afecțiuni precum rahitismul la copii si osteomalacia la adulți.  Dacă aceste funcții sunt binecunoscute, mai puțin cunoscut este rolul vitaminei D pentru respirație. Se știe că vitamina D stimulează sistemul imunitar, ajutând la lupta împotriva infecțiilor respiratorii. Cu toate acestea rolul vitaminei D în sănătatea respirației este mult mai amplu, existând, se pare, o legătură complexă între această vitamină și procesele inflamatorii de la nivelul plămânilor. În articolul de față vom vorbi despre legătura între vitamina D și sănătatea respiratorie, arătând cât de importantă este prezența acestei vitamine pentru funcționarea adecvată a plămânilor.

Importanța vitaminei D

Vitamina D (numită și „calciferol”) este o vitamină solubilă în grăsimi, prezentă în mod natural în anumite alimente sau sintetizată endogen la nivelul pielii, în contact cu razele solare ultraviolete. De asemenea, vitamina D se găsește și sub formă de suplimente alimentare sau în alimente fortificate, având rolul de a preveni carența acestei vitamine în organism. În alimente și suplimente alimentare, vitamina D are două forme principale, D2 (ergocalciferol) și D3 (colecalciferol).

”Vitamina D3 este cunoscută pentru abilitatea sa de a întări sistemul osos, precum și de a menține sănătos sistemul muscular. Lipsa de vitamina D3 poate slăbi oasele și musculatura, favorizând instalarea unor afecțiuni precum osteoporoza. Odată cu deficitul de vitamina D3 apare și riscul de căzături și fracturi.”, arată dr. Ionuț Fronea, pe site-ul doc.ro

Doar câteva alimente, cum ar fi carnea de pește gras, conțin în mod natural cantități semnificative de vitamina D. Alte alimente, cum ar fi laptele de vacă și înlocuitorii de lapte derivați ​​din plante, precum și multe cereale pentru micul dejun pot fi îmbogățite cu vitamina D.

Vitamina D obținută din oricare din aceste surse este inactivă și suferă anumite transformări în organism, pentru a ajunge în stare activă.

Prima transformare are loc în ficat unde vitamina D inactivă este hidroxilată, devenind 25-hidroxivitamina D, cunoscută și sub numele de „calcidiol”. A doua hidroxilare are loc în principal în rinichi și formează 1,25-dihidroxivitamina D activă fiziologic, cunoscută și sub numele de „calcitriol”.

Vitamina D este esențială pentru organism, iar carența ei poate provoca o serie de probleme grave. Principalele funcții ale vitaminei D în organism sunt:

  • Reglarea nivelului de calciu și fosfor din corp, ceea ce ajută la mineralizarea adecvată și întărirea oaselor
  • Stimularea proceselor imunitare
  • Contribuie la menținerea sănătății musculare
  • Reducerea riscului fracturilor osoase, în special la persoanele vârstnice

Mai jos este detaliat rolul vitaminei D în organism, precum și contribuția ei îm sănătatea respiratorie.

Rolul vitaminei D în organism

Forma finală, activă, a vitaminei D, calcitriolul, circulă ca hormon în sânge, având un rol major în reglarea concentrației de calciu și fosfor, esențiale pentru creșterea normală a oaselor. Calcitriolul are, de asemenea, alte efecte, influențând creșterea celulelor, funcțiile neuromusculare și imunitare și contribuind la reducerea inflamației.

Rolul vitaminei D în homeostazia și metabolismul calciului a fost descoperit în urma cercetărilor legate de tratamentul rahitismului.  Suplimentele de vitamina D sunt administrate pentru a trata sau pentru a preveni rahitismul la copii și osteomalacia la adulți.  

Rolul vitaminei D în prevenirea rahitismului este esențial.  Rahitismul, o boală a copilăriei, se caracterizează prin afectarea creșterii și dezvoltării oaselor, care devin moi, subțiri și deformate, cu risc crescut de fracturi. Rahitismul apare, de obicei, între 3 și 18 luni.

Factorii de risc  pentru rahitism includ expunerea insuficientă la lumina solară și consumul redus al unor alimente de origine animală (carne, peste, galbenus de ou, etc).

Pe lângă rolul vitaminei D în creșterea și dezvoltarea osoasă, alte roluri esențiale includ:

  • Promovează creșterea celulelor
  • Promovează funcția neuromusculară (nervi și mușchi).
  • Reduce inflamația
  • Influenteaza functia imunitara

Unul dintre cele mai importante roluri ale vitaminei D este implicarea ei ca modulator în procesele imunitare și protecția împotriva bolilor infecțioase.

Un nivel optim de vitamina D determină reduce probabilitatea declanșării unor forme grave de gripă severe și a infecțiilor severe cu COVID-19. Nivelurile scăzute de vitamina D pot influența negativ prognosticul în cazul sindromului de detresă respiratorie acută

O acțiune modulatorie esențială a vitaminei D este efectul său asupra celulelor T reglatoare, care împiedică activarea celulelor T autoreactive periferice. Carența vitaminei D afectează activitatea celulelor T reglatoare, contribuind potențial la dezvoltarea bolilor autoimune, cum ar fi scleroza multiplă, diabetul de tip 1, artrita reumatoidă și bolile inflamatorii intestinale.

”Sistemul nervos este și el afectat de lipsa de vitamina D3 din organism. Scleroza multiplă este o afecțiune care apare atunci când sistemul imunitar atacă mielina (învelișul fibrelor nervoase) celulelor nervoase. Un nivel scăzut de vitamina D3 este asociat cu un număr mai mare de leziuni cerebrale, mai ales la pacienții cu scleroză multiplă. Așadar, lipsa de vitamina D3 favorizează apariția sclerozei multiple și, totodată, accentuează și simptomele resimțite de cei care suferă deja de această boală.”, explică dr. Fronea.

 Vitamina D este corelată și cu reducerea riscului de boli de inima. Nivelurile scăzute de vitamina D au fost legate de risc crescut de boli cardiovasculare, precum hipertensiunea arterială, insuficiența cardiacă și accidentul vascular cerebral.

Vitamina D reglează mai mult de 200 de gene, inclusiv gene pentru diferențierea proliferării celulare și apoptoză. În plus, o meta-analiză recentă a concluzionat că utilizarea suplimentelor de vitamina D este asociată cu o scădere a ratelor totale de mortalitate.

Nu în ultimul rând, se pare că vitamina D poate regla tulburările de dispoziție și

poate reduce depresia. O analiză  realizată pe 7.534 de participanți a constatat că persoanele cu depresie sau tulburări emoționale, care au au primit suplimente de vitamina D, au prezentat o îmbunătățire a simptomelor. Suplimentarea cu vitamina D poate ajuta persoanele cu depresie la care există o carență a acestei vitamine. Un alt studiu a identificat nivelurile scăzute de vitamina D ca un factor de risc pentru simptome mai severe de fibromialgie, anxietate și depresie majoră.

Rolul vitaminei D în respirație: beneficii

Legătura dintre vitamina D și sănătatea respirației vine mai ales din faptul că această vitamină este foarte importantă pentru stimularea protecției imunitare.  Astfel, s-a demonstrat că deficitul de vitamina D crește riscul de infecții ale căilor respiratorii superioare și tuberculoză și că scade volumul expirator forțat într-o secundă, în astm și  boli respiratorii obstructive.  Suplimentarea vitaminei D este benefică întrâ-o serie de boli respiratorii, precum răcelile comune, bronșita, tonsilita, pneumonia.

”În diverse studii s-a raportat o asociere între deficiența de Vitamina D și creșterea inflamației căilor respiratorii, scăderea funcției pulmonare, numar crescut de exacerbari și prognostic prost la pacienții cu astm bronșic.”, subliniază dr. Olimpia Gherman, medic pneumolog, pe site-ul medipartner.md

 Iată care sunt cele mai importante roluri ale vitaminei D pentru sănătatea respirației:

1. Prevenirea  și tratamentul bolilor respiratorii infecțioase

Când vine vorba de respirație, cel mai cunoscut rol al vitaminei de este de a proteja sănătatea aparatului respirator, prin activarea sistemului imunitar

cu efecte antibacteriene, antivirale și antiinflamatorii. Nivelurile scăzute de vitamina D par a fi un factor de risc pentru boli respiratorii grave precum tuberculoza, vitamina D fiind folosită în trecut în tratamentul acestei maladii.

Suplimentarea cu vitamina D în doze mici (400 până la 1000 UI/zi) scade riscul general de infecții acute ale tractului respirator. Beneficiile au fost observate la copiii mici și adolescenți și s-a constatat că dozele mai mari, de peste 1000 UI/zi nu aduc un beneficiu suplimentar.

Infecțiile căilor respiratorii superioare sunt cele mai răspândite dintre bolile infecțioase, cu peste 200 de virusuri contribuind la simptomele clinice. O serie de studii epidemiologice au descoperit o asociere puternică între rahitism și răcelile comune. S-a demonstat că suplimentarea vitaminei D ar putea avea efect pozitiv în cazul infecțiilor respiratorii comune, mai ales la persoanele cu boli respiratorii preexistente, cum ar fi astmul.

2. Beneficii în cazul bolilor respiratorii cronice

Studiile au arătat că administrarea vitaminei D reduce substanțial rata exacerbărilor moderate sau severe ale Bolii Pulmonare Obstructive Cronice la persoanele cu deficiență semnificativă a acestei vitamine, având efecte benefice și în cazul altor boli obstructive și al astmului.

Deoarece exacerbările acute ale BPOC sunt adesea declanșate de infecții virale sau bacteriene, capacitatea vitaminei D de  a stimula sistemul imunitar, prin activarea unor peptide, precum catelicidina, este benefică pentru reducerea acțiunii patogenului, prevenind astfel exacerbările. Este de subliniat faptul că exacerbările BPOC au loc mai ales iarna, când nivelurile serice ale vitaminei D sunt cele mai scăzute.

O consecință sistemică importantă a BPOC este slăbiciunea musculară, iar aceasta este asociată cu un risc crescut de mortalitate. Vitamina D joacă un rol important în influențarea funcției mușchilor scheletici. Prin urmare, și din acest punct de vedere, vitamina D are potențialul de a îmbunătăți calitatea vieții pacienților cu această boală.
Rolul vitaminei D de a crește apărarea pulmonară împotriva infecțiilor respiratorii poate să reducă și declanșarea exacerbărilor astmului, cauzate de răcelile sezoniere. La persoanele care au carență de vitamina C, exacerbările astmului bronșic determinate de infecții respiratorii comune sunt mai frecvente și cu o intensitate mai mare.  

”Infecțiile respiratorii sunt un factor declanșator recunoscut pentru simptomele de astm, și totodată un risc crescut pentru apariția unui atac de astm. Rezultatele studiilor anterioare au sugerat că suplimentele cu vitamina D ajută la scăderea riscului de infecții respiratorii prin fortificare asistemului imunitar, deasemenea reducerea excerbărilor de astm.”, subliniază dr. Gherman.

3. Ajută în tratamentul tuberculozei
Este cunoscut de mai bine de 100 de ani faptul că expunerea la lumina soarelui poate ajuta la tratamentul tuberculozei. Cu toate acestea, primul indicator că vitamina D are activitate antimicrobiană împotriva Mycobacterium tuberculosis a rezultat în urma unor studii din anii ’80. Terapia cu antibiotice a făcut ca rolul vitaminei D în tratarea TBC să fie trecut cu vederea, dar este foarte probabil ca suplimentarea acestei vitamine la pacienții cu tuberculoză pulmonară să fie benefică. 

4. Este benefică în cazul persoanelor cu fibroză chistică și firbroză pulmonară idiopatică

Fibroza chistică este o boală ereditară care afectează multiple organe, determinând prezența unui mucus vâscos la nivel pulmonar, dar și al pancreasului sau al aparatului digestiv. Fibroza chistică determină hipersecreție de mucus în plămâni cu obstrucția și inflamația căilor respiratorii. Din aceste cauze, pacienții sunt predispuși la infecții frecvente. Afectarea secrețiilor pancreatice face ca bolnavii de fibroză chistică să aibă probleme legate de absorbția vitaminelor liposolubile, cum ar fi vitamina D.  

Mai multe studii au arătat că pacienții cu fibroză chistică au niveluri circulante reduse de vitamina D,  în ciuda suplimentării. Se pare că  expunerea la soare, precum și administrarea unor suplimente mai puternice au un rol pozitiv în cazul pacienților cu fibroză chistică, sugerând rolul vitaminei D în ameliorarea unor simptome ale bolii.

Carența de vitamina D afectează și bolnavii de fibroză pulmonară idiopatică, corelând cu o severitate mai mare a bolii și un risc mai crescut de mortalitate. Studii recente au arătat că vitamina D reprezintă un potențial agent terapeutic pentru această boală, dar sunt necesare cercetări suplimentare.

5. Are efecte anti-metastatice în cazul cancerului de plămâni

O serie de studii au demonstrat că vitamina D inhibă creșterea și proliferarea celulelor canceroase, având un rol benefic în încetinirea progresiei și metastazării cancerului pulmonar. Mai mult, se pare că vitamina D corelează cu o rată de supraviețuire globală mai mare, în special în cazul cancerului pulmonar fără celule mici, în stadiu incipient. Pacienții cu un nivel seric al 25 hidroxivitamina D mai mare au un prognostic mai bun decât cei cu niveluri serice reduse.

6. Corelează cu un prognostic mai bun în cazul Sindromului de Detresă Respiratorie Acută

Dovezi recente arată o asociere între deficiența de vitamina D și rezultatele adverse la pacienții care dezvoltă SDRA, deficiența vitaminei D fiind frecventă la pacienții cu acest sindrom.

Descoperirile care asociază vitamina D și SDRA  i-au determinat pe cercetători să studieze efectele acesteia în infecțiile severe cu COVID-19, care implică dezvoltarea simptomelor SDRA.

Unele dovezi au sugerat că deficitul de vitamina D este un factor agravant al bolii.  Aparent, carența acestei vitamine poate determina suprimarea activității unor peptide antivirale, cum ar fi LL37, care are diferite roluri imunomodulatoare . Se sugerează că SDRA la pacienții cu COVID-19 ar putea fi redusă prin activarea receptorului de vitamina D, susținut de suplimentarea cu calcifediol

Lipsa vitaminei D: efecte

Carența vitaminei D este provocată de insuficienta expunere la soare și consumul redus al alimentelor care conțin această vitamină și este definită ca un nivel de vitamina D în sânge sub 12 ng/ml (30 nmol/litru). Se estimează că un miliard de adulți din întreaga lume prezintă carență de vitamina D, inclusiv în țările dezvoltate.

”Alte cauze ale deficienței de vitamina D sunt anumite afecțiuni, precum obezitatea, boala Crohn, boala celiacă, fibroza chistica. Alți factori ce pot duce la încetinirea absorbției de vitamina D  sunt reprezentați de vârstă (pe masura de înaintam în vârstă, scade capacitatea organismului de a asimila vitamina D); stres (un nivel ridicat de cortizol – hormonul stresului – duce la reducerea nivelului de vitamina D din organism); menopauza; alimentatia nesanatoasă. Persoanele cu pielea închisa la culoare cât și persoanele cu afecțiui dermatologice sau cele care au alergii la soare. nu sintetizeaza la fel de bine vitamina D și pot avea carențe.”, specifică dr. Gherman.

rolul vitaminei D

Deficiența severă de vitamina D la copii provoacă rahitismul, o boală cu efecte grave pentru creștere și dezvoltare.

Un nivel de  vitamina D insuficient are ca rezultat o mineralizare defectuoasă a oaselor, apariția unor leziuni osoase, fragilizarea oaselor, fenomene manifestate ca rahitism la copii și osteomalacie la adulți.

Deficitul de vitamina D rămâne principala cauză a rahitismului în rândul sugarilor mici, deoarece laptele matern are un conținut scăzut de vitamina D, iar expunerea la soare este, adesea, insuficientă. Aportul scăzut de calciu în alimentație este, de asemenea, un factor de risc pentru apariția rahitismului.

S-a demonstrat că persoanele cu pielea închisă la culoare, care trăiesc în climat temperat, au niveluri scăzute de vitamina D, organismul lor fiind mai puțin eficient în producerea vitaminei D, din cauza melaninei din piele care împiedică sinteza acestei vitamine. produce vitamina D, deoarece melanina din piele împiedică sinteza vitaminei D.
Osteomalacia și osteoporoza sunt, de asemenea, corelate cu un nivel scăzut de vitamina D.

 Osteomalacia este o boală a adulților, care rezultă din deficiența vitaminei D și are drept caracteristici:

  • Fragilizarea oaselor, ceea ce duce la deformări ale coloanei vertebrale și oaselor lungi
  • Slăbiciune musculară proximală
  • Risc crescut de fracturi

Osteomalacia reduce absorbția calciului și crește pierderea de calciu din oase, ceea ce amplifică riscul de fracturi osoase.

Osteomalacia apare, de obicei, atunci când nivelurile de 25-hidroxivitamina D sunt mai mici de 10 ng/mL.

Osteomalacia progresează spre osteoporoză, o boală ce afectează densitatea minerală osoasă, rezultând  fragilitate crescută a oaselor și risc de fracturi. Osteoporoza poate fi un efect pe termen lung al insuficienței de calciu și/sau vitamina D.

Studiile au arătat că suplimentarea vitaminei D cu  800 UI sau mai mult zilnic, la persoanele peste 65 de ani este utilă în prevenirea fracturilor de șold și a fracturilor non-vertebrale. 

Sportivii care au deficit de vitamina D prezintă un risc crescut de fracturi de stres, în special cei care se angajează în sporturi de contact. Suplimentarea vitaminei D în cazul sportivilor cu deficiență de vitamina D(niveluri serice de 25(OH)D <30 ng/mL) sau sever deficienți (niveluri serice de 25(OH)D <25 ng/ml) determină scăderea riscului de fracturi.

Studii recente au arătat că deficitul de vitamina D este asociat cu un risc crescut de a dezvolta anumite tipuri de cancer, precum și o serie de boli autoimune și infecțioase.

O meta-analiză recentă a constatat că nivelurile scăzute de vitamina D sunt asociate cu un risc mai mare de tuberculoză activă și cu susceptibilitate crescută la declanșarea și progresia bolii.

În plus, cercetările arată că nivelurile scăzute de vitamina D din sânge sunt asociate cu declinul cognitiv. Cu toate acestea, sunt necesare mai multe studii pentru a determina beneficiile suplimentelor cu vitamina D pentru sănătatea cognitivă. Pe lângă afectarea cognitivă, carența vitaminei D poate fi asociată cu lipsa energiei.

”Oboseala cronică este unul dintre principalele simptome ale carenței de vitamina D3. Lipsa energiei și oboseala permanentă pot trăda o carență de vitamina D.”, subliniază dr. Fronea.

Doza zilnică recomandată de vitamina D3

Există două tipuri de suplimente de vitamina D disponibile pentru cumpărare: acestea sunt vitamina D2 (ergocalciferol) și vitamina D3 (colecalciferol). În general, vitamina D3 se găsește în alimentele de origine animală, în special în pește, carne, organe, ouă și lactate. De asemenea, vitamina D3 se poate obține prin sinteza la nivelul pielii, pornind de la compusul 7-dehidrocolesterol, sub acțiunea razelor ultraviolete solare.

Vitamina D2 se găsește în ciuperci, leguminoase, alte plante sau este produsă prin transformarea ergosterolului din piele, sub acțiunea razelor UV.  Fortificarea alimentelor cu vitamina D presupune adăugarea acestei vitamine la produsele lactate, unele sucuri de fructe,  batoane energetice, băuturi pe bază de proteine ​​din soia, produse din făină, formule pentru sugari, cereale pentru micul dejun.

Deși unii experți încă dezbat ce tip de supliment de vitamina D este dezirabil,  există unele dovezi că D3 ar putea fi fi mai eficient în creșterea nivelului de vitamina D în corpul uman și cu o durată de acțiune mai mare.

În 2016, în Statele Unite, Food and Drug Administration (FDA) a modificat reglementările privind aditivii alimentari pentru fortificarea laptelui, astfel că nivelurile de vitamina D3 nu depășesc  42 UI vitamina D la 100 g de lapte (400 UI per litru), 84 UI de vitamina D2 la 100 g de lapte vegetal (800 UI pe litru) și 89 UI la 100 g (800 UI pe litru) în produsele de băut pe bază de soia.

Suplimentele alimentare cu vitamina D reprezintă o metodă recomandată pentru prevenirea sau tratarea rahitismului.

Conform Autorității  Europene pentru Siguranța Alimentelor (EFSA), o concentrație serică de 25(OH)D de 50 nmol/L este o valoare țintă adecvată. Pentru toate persoanele cu vârsta peste 1 an, inclusiv femeile care sunt însărcinate sau care alăptează, este recomandat un aport de minim 15 μg de vitamina D/zi, respectiv 600 UI.

Agenția Națională pentru Alimentație Suedeză recomandă un aport zilnic de 10 μg (400 UI) de vitamina D3 pentru copii și adulți până la 75 de ani și 20 μg (800 UI) pentru adulții de 75 de ani și peste.

Un raport al Universității Harvard arată că administrarea unei doze suplimentare de 1.000 până la 2.000 UI pe zi la persoanele cu risc mai mare de carență de vitamina D este optimă. Acest lucru este adecvat în special pentru cei care au motive să creadă că au niveluri scăzute de vitamina D (cum ar fi persoanele cu pielea închisă la culoare, vârstnicii și cei care trăiesc în zonele nordice sau în regiuni cu o expunere solară insuficientă).

Conform EFSA, limita superioară tolerabilă pentru adulți este de 100 μg vitamina D/zi (4000 UI).

Vitamina D poate avea interacțiuni cu alte medicamente, de aceea se recomandă consultul unui medic înainte de a utiliza suplimentele vitaminice.

”Se recomandă evitarea suplimentelor pe bază de vitamina D3 dacă iei unul dintre următoarele medicamente: paricalcitol, calcipotriol, doxercaliferol, uleiuri minerale, orlistat, sechestranți de acizi biliari. Consumul de alcool ar trebui evitat sau limitat în timpul administrării de vitamina D3, întrucât alcoolul împiedică absorbția acestei vitamine în organism.”, avertizează dr. Fronea.

Când se ia vitamina D,  dimineața sau seara?

Vitamina D se poate lua oricând, pe parcursul zilei, de preferat după masă sau în timpul mesei.

”Luarea suplimentelor de vitamina D în timpul mesei poate spori absorbția și poate crește eficient nivelurile sangvine de vitamină. Cu toate acestea, cercetările sunt limitate cu privire la eficacitatea acestora în asociere cu micul dejun sau cină. Totuși, se recomandă că acestea să fie luate alături de micul dejun pentru a nu interfera cu somnul.”, spune dr. Alexe Raluca Maria pe site-ul sfatulmedicului.ro

Administrarea unor suplimente cu vitamina D3 se face mai ales în lunile în care expunerea la soare este mai limitată, dar vitamina D poate fi recomandată și în restul anului, mai ales dacă există riscul deficienței.

Surse: