Tratarea apneei în somn: cum se face și cum beneficiezi de ea prin CNAS
Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.
Apneea de somn este o tulburare caracterizată prin opriri periodice ale respirației în timpul somnului, care pot avea loc de sute de ori pe noapte. Apneea în somn poate modifica dramatic calitatea somnului. În consecință, apar o serie de simptome, precum oboseală, somnolență în timpul zilei, dureri de cap matinale, dificultăți de atenție și concentrare. Persoanele cu apnee în somn pot avea probleme la locul de muncă și un risc mai mare de accidente. Pe termen lung, apneea în somn crește riscul unor de hipertensiune arterială, diabet zaharat de tip 2, insuficiență cardiacă și alte probleme de sănătate. Tratarea apneei de somn poate ajuta la reducerea riscului acestor complicații.
În funcție de severitatea apneei de somn, opțiunile de tratament includ terapia PAP, aparate orale, medicație, intervenții chirurgicale și schimbări ale stilului de viață.
CPAP este de obicei primul tratament recomandat, dar un specialist în somnologie poate prescrie un dispozitiv alternativ cu aer sub presiune, în funcție de situația pacientului. Este necesară consultarea unui medic specializat în pneumologie sau somnologie pentru un diagnostic adecvat și un plan de tratament personalizat.
Echipamentele pentru tratarea apneei în somn sunt disponibile pentru închiriere prin CNAS, pe baza recomandării specialistului. Descoperă în continuare care sunt opțiunile de tratament și cum poți beneficia de terapia CPAP prin intermediul casei de asigurări de sănătate.
Când se recomandă tratarea apneei în somn
Există două tipuri principale de apnee de somn, ambele necesitând tratament.
Apneea obstructivă în somn implică pauze sau respirație redusă în timpul somnului, din cauza blocajelor complete sau parțiale ale căilor respiratorii. Prin contrast, pentru persoanele cu apnee centrală în somn, respirația se oprește în timpul somnului ca urmare a unor probleme cu creierul sau sistemul nervos. Există și forme mixte, care combină AOS cu ACS, cunoscute drept apnee complex de somn.
Cum se diagnostichează apneea în somn
Academia Americană de Medicină a Somnului4 bazează diagnosticul apneei obstructive în somn pe indicele apnee-hipopnee (IAH), adică numărul de evenimente respiratorii obstructive (apnee, hipopnee sau trezire legată de efortul respirator) pe oră de somn, definit ca unul dintre următoarele:
- 15 sau mai multe evenimente pe oră, indiferent de simptome sau comorbidități
- 5 sau mai multe evenimente pe oră cu simptome semnificative clinic (de exemplu, somnolență diurnă, sforăit puternic, apnee observate, treziri nocturne cu sufocare sau gâfâire) sau comorbidități (de exemplu, hipertensiune arterială, boli de inimă, diabet, deficiențe cognitive).
De ce este necesară tratarea apneei în somn
Netratată, apneea obstructivă în somn, provoacă somnolență diurnă la mai mult de jumătate dintre pacienți și crește riscul de accidente rutiere cu 17%. Consecințele pe termen lung includ hipertensiune arterială,8 diabet zaharat incident, evenimente cardiovasculare și afectarea mai multor domenii ale cunoașterii, inclusiv atenția, memoria și funcția executivă. Din fericire, riscurile acestor complicații sunt modificabile prin terapie.
”Un nivel redus de oxigen în sânge din cauza respirației superficiale sau a pauzelor lungi de respirație poate fi dăunător, deoarece poate determina pacientul să se trezească frecvent pe tot parcursul nopții, provocând dificultăți de adormire (insomnie) și oboseală în timpul zilei. Acest deficit de oxigen poate declanșa, de asemenea, vârfuri de stimulare în sistemul nervos simpatic, care reglează tensiunea arterială și ritmul cardiac, iar această activare poate avea efecte negative asupra sistemului cardiovascular.”, arată farmacist Alexandra Nelepcu pe springfarma.ro
Care sunt principalele recomandări ale medicului pentru apneea în somn
Pentru cazurile mai ușoare de apnee în somn, medicul poate recomanda doar schimbări ale stilului de viață, cum ar fi pierderea în greutate sau renunțarea la fumat. Poate fi nevoie de schimbarea poziției de somn. Dacă există un blocaj nazal cauzat de alergii care îngreunează respirația, se pot recomanda tatamente anti-alergice.
Dacă aceste măsuri nu ameliorează simptomele sau dacă apneea este moderată până la severă, sunt disponibile o serie de alte tratamente. Anumite dispozitive pot ajuta la deschiderea căilor respiratorii blocate. În alte cazuri, poate fi necesară intervenția chirurgicală.
Tratarea apneei în somn moderate până la severe se face, de obicei prin CPAP (Continous Positive Airway Pressure), care reprezintă standardul de aur în somnologie. Cu toate acestea, există și alte opțiuni de tratament, mai ales dacă persoanele nu se pot adapta la terapia CPAP.
Tratarea apneei în somn ușoare până la moderate
Așa cum menționam, apneea în somn în forme ușoare poate fi abordată prin modiificări de stil de viață, precum și prin utilizarea anumitor dispozitive care ajută respirația.
Schimbări ale stilului de viață pentru tratarea apneei în somn
Mai mulți factori legați de stilul de viață pot reduce severitatea simptomelor de apnee în somn:
- Pierdere în greutate: apneea în somn este adesea legată de supraponderabilitate și obezitate. Cercetările arată că pierderea unor kilograme în plus poate duce la o ameliorare a simptomelor de AOS. Din acest motiv, medicul ar putea recomanda dietă și exerciții fizice pentru gestionarea greutății.
- Exerciții pentru gât: numite și exerciții orofaringiene, aceste mișcări repetate ale limbii, palatului moale și gâtului s-au dovedit a reduce severitatea simptomelor de AOS. În mai multe studii care au utilizat aceste exerciții, participanții au observat diminuarea simptomelor de apnee în somn, după ce au efectuat exercițiile în mod regulat timp de trei luni.
- Schimbarea poziției de somn: terapia pozițională poate reduce severitatea simptomelor de apnee în somn la unele persoane. Somnul pe spate este asociat cu simptome mai severe pentru multe persoane cu AOS, așa că terapia pozițională implică, în general, încercarea de a antrena o persoană să nu mai doarmă pe spate.
- Evitarea alcoolului și a anumitor medicamente: persoanele cu OSA ar trebui să evite alcoolul și sedativele în orele dinaintea somnului, dacă este posibil. Alcoolul crește simptomele AOS prin relaxarea mușchilor asociați cu căile respiratorii, provocând astfel blocaje.
- Renunțarea la fumat: fumatul crește riscul unei persoane de a dezvolta apnee obstructivă în somn așa că medicii recomandă adesea renunțarea la acest obicei.
Dispozitive orale pentru tratarea apneei în somn
Dispozitivele orale sunt concepute pentru a reduce simptomele AOS prin deschiderea fizică a căilor respiratorii În general, aparatele orale sunt prescrise dacă o persoană constată că nu poate tolera unul dintre tratamentele cu echipamente PAP. Două tipuri de dispozitive orale sunt utilizate mai frecvent:
Dispozitive de avansare mandibulară (tip gutiere)
Acest tratament implică purtarea unui dispozitiv dentar personalizat, care se potrivește peste dinții superiori și inferiori, menținând maxilarul inferior tras înainte. Prin menținerea maxilarului înainte, acest dispozitiv menține și limba înainte, menținând deschise căile respiratorii. Dispozitivul este cel mai bine utilizat în cazurile de sforăit perturbator și AOS ușoară până la moderată.
Dispozitive de reținere a limbii
Acestea sunt piese bucale menite să păstreze căile respiratorii libere prin menținerea limbii poziționate înainte, folosind aspirația. S-a demonstrat că dispozitivele de reținere a limbii ajută la reducerea severității simptomelor AOS, deși nu sunt la fel de eficiente ca CPAP. Cercetătorii sugerează că ar putea fi mai bune pentru utilizare pe termen scurt, în cazuri mai puțin severe de apnee în somn.
Echipamente de tip PAP pentru tratarea apneei în somn moderate până la severe
Echipamente CPAP (presiune pozitivă continuă a căilor respiratorii)
Tratarea apneei în somn prin CPAP este considerată de medici terapia standard pentru această afecțiune și este de obicei primul tratament oferit persoanelor diagnosticate cu apnee obstructivă în somn moderată sau severă.
În general, un aparat CPAP se conectează la o priză și se așază lângă patul persoanei care doarme. Un tub conectează aparatul la o mască care acoperă gura, nasul sau ambele. Apoi, aparatul CPAP suflă aer în căile respiratorii ale persoanei care doarme, ceea ce ajută la menținerea lor deschise în timpul somnului.
CPAP este considerat cel mai eficient tratament pentru apneei obstructive în somn, dar trebuie utilizat toată noaptea. Terapia CPAP este mai puțin eficientă în tratarea apneei centrale în somn.
La Linde poți găsi echipamente CPAP de înaltă performanță, precum CPAP prisma SOFT sau dispozitive portabile precum DreamStation Go și AirMini™ Travel CPAP.
Dispozitivele se eliberează în baza unei prescripții medicale pe care reprezentantul Linde Gaz o va solicită în momentul confirmării comenzii.
La cerere, Linde Gaz poate seta gratuit parametrii aparatului conform prescripției medicale.
Ce poți face dacă nu te adaptezi la echipamentul CPAP
Aparatele CPAP expulzează aerul doar la o singură rată, care este calibrată de medic la rata medie necesară persoanei care doarme. Întrucât unii oameni au dificultăți în a tolera acest nivel continuu de presiune a aerului, sunt disponibile și alte opțiuni de echipamente PAP. .
Deși CPAP este cea mai comună și fiabilă metodă pentru tratarea apneei în somn, unele persoane o consideră inconfortabilă și nu se pot adapta la ea. De aceea sunt pacienți care renunță la CPAP. Dar majoritatea oamenilor învață să ajusteze tensiunea curelelor de pe mască pentru a obține o potrivire confortabilă și sigură.
Este recomandat să testezi mai multe tipuri de mască pentru a găsi una confortabilă și să nu te grăbești să renunți la aparatul CPAP în cazul unor disconforturi inițiale.
Poți consulta medicul pentru a vedea ce modificări se pot face pentru a crește confortul, inclusiv ce setări de presiune pot fi ajustate.
Echipamente BiPAP (presiune pozitivă a căilor respiratorii pe două niveluri)
Uneori, medicii prescriu un aparat cu presiune pozitivă a căilor respiratorii pe două niveluri (BiPAP sau BPAP), atunci când o persoană cu apnee în somn nu poate tolera presiunea continuă generată de CPAP. Aparatul BiPAP funcționează similar cu un aparat CPAP, cu un tub conectat care împinge aerul într-o mască pentru a menține căile respiratorii deschise. Cu toate acestea, un aparat BiPAP diferă de un aparat CPAP prin faptul că eliberează aer la o presiune mai mare în timpul inspirului și la o presiune mai mică în timpul expirului.
Această caracteristică face ca terapia BiPAP să fie o alegere bună pentru persoanele care au dificultăți în a expira în fluxul de aer cu presiune mai mare provenit de la un aparat CPAP. Aparatele BiPAP sunt uneori prescrise și persoanelor care suferă de obezitate severă sau de anumite alte afecțiuni, cum ar fi boala pulmonară obstructivă cronică și hipoventilația.
Prisma 25S sau DreamStation BiPAP® Auto de la Linde pot fi opțiuni alternative pentru persoanele care nu se adaptează la presiunea continuă generată de CPAP.
Sunt aparate cu două presiuni de aer pozitivă și continuă, destinate tratării sindromului de apnee în somn, în general asociat cu diverse comorbidități.
Prisma 25S are o plajă largă de presiuni atât pe inspir cât și pe expir și un număr mare de parametri ajustabili pentru a oferi o flexibilitate crescută a setarilor de terapie.
Echipamente APAP (presiune pozitivă a căilor respiratorii cu reglare automată)
Aparatele cu presiune pozitivă a căilor respiratorii cu reglare automată, adesea numite aparate APAP sau auto-CPAP, funcționează similar cu aparatele CPAP. Aparatele APAP diferă de aparatele CPAP prin capacitatea lor de a regla automat presiunea aerului pe care îl eliberează. Această capacitate poate face aparatul mai confortabil de utilizat decât un dispozitiv CPAP, deoarece persoanele care dorm au nevoie de niveluri diferite de presiune la diferite ore ale nopții, în funcție de poziția lor de dormit sau de alți factori.
Aparatele APAP utilizează senzori de presiune și un algoritm computerizat pentru a autotitra sau a calcula exact de ce presiune de aer are nevoie o persoană care doarme la un moment dat. Prin urmare, un aparat APAP ar putea funcționa mai bine pentru cineva care se simte inconfortabil cu presiunea constantă a aerului eliberată de un aparat CPAP. Specialiștii în somnologie pot programa aparatele APAP să elibereze aer doar la presiuni care se încadrează într-un minim și un maxim prestabilit, pentru a ajuta la asigurarea eficacității acestora.
Ventilație servo-adaptivă (ASV)
Acest dispozitiv de circulație a aerului, aprobat mai recent, învață modelul respirator tipic al pacientului și stochează informațiile într-un computer încorporat. După ce adormi, aparatul folosește presiunea pentru a regla modelul respirator și a preveni pauzele respiratorii.
Servo-ventilația adaptivă este utilizată în principal ca tratament pentru persoanele care suferă de apnee centrală în somn.
ASV funcționează similar terapiei PAP, eliberând aer sub presiune printr-un tub și o mască pe care le poartă persoana care doarme. Cu toate acestea, în loc să furnizeze un nivel stabilit de aer la inhalare și expirare, ASV este programat să elibereze o presiune personalizată a aerului, care se adaptează în timp real, anticipând și răspunzând la evenimentele apneice centrale.
Inițial, ASV a fost utilizat pentru a trata respirația Cheyne-Stokes, un model specific de respirație care apare uneori din cauza insuficienței cardiace.
Deși servo-ventilația adaptivă este utilă pentru persoanele care suferă de apnee centrală în somn în anumite condiții, studiile au arătat că poate fi potențial dăunătoare pentru unii pacienți, mai ales dacă suferă și de insuficiență cardiacă congestivă avansată.
ASV poate fi o opțiune pentru unele persoane cu apnee centrală în somn emergentă în urma tratamentului. Cu toate acestea, s-ar putea să nu fie o alegere bună pentru persoanele cu apnee centrală în somn predominantă și insuficiență cardiacă avansată și nu este recomandat pentru persoanele cu insuficiență cardiacă severă.
Dispozitive EPAP (Presiune Pozitivă Expiratorie în Căile Aeriene)
Spre deosebire de tratamentele CPAP și BiPAP pentru apneea în somn, un dispozitiv de presiune pozitivă expiratorie în căile aeriene (EPAP) nu este o mașină motorizată. Mai degrabă, tratamentul EPAP constă în două valve mici care se potrivesc în interiorul nărilor. Terapia EPAP asigură presiunea căilor aeriene prin crearea unei rezistențe care menține căile aeriene extinse atunci când o persoană expiră.
Terapia EPAP poate fi mai convenabilă pentru unii pacienți, deoarece dispozitivul nu necesită electricitate, este silențios, mic și ușor. Terapia nazală EPAP a fost în general evaluată pentru utilizarea la persoanele cu apnee obstructivă în somn , nu cu apnee centrală.
Terapia EPAP este mai nouă și este mai puțin frecvent prescrisă decât alte terapii PAP. Cu toate acestea, o analiză a studiilor EPAP a constatat că persoanele care utilizează EPAP experimentează o reducere cu 53% a simptomelor de AOS.
Unii medici recomandă utilizarea EPAP pentru persoanele cu apnee ușoară până la moderată
care nu pot tolera terapia CPAP. Alte studii sugerează că EPAP funcționează bine și pentru unele persoane cu apnee în somn severă. Un studiu mai recent a constatat că combinarea EPAP cu un dispozitiv oral de avansare mandibulară tratează eficient AOS pentru persoanele care au probleme în reducerea simptomelor de apnee în somn doar cu dispozitivul oral.
Tratarea chirurgicală a apneei obstructive în somn
Chirurgia poate fi o opțiune pentru persoanele cu AOS, dar, de obicei, numai dacă alte tratamente au eșuat. În general, se sugerează o perioadă de încercare de cel puțin trei luni a altor opțiuni de tratament înainte de a lua în considerare intervenția chirurgicală. Cu toate acestea, pentru un număr mic de persoane cu anumite probleme ale structurii maxilarului sau cu blocaje determinate de țesuturi obstructive, chirurgia este o primă opțiune utilă.
Îndepărtarea sau contracția țesuturilor
Mai multe intervenții chirurgicale de îndepărtare sau contracție a țesuturilor pot ajuta la tratarea apneei obstructive obstructive cauzată de blocaje identificabile:
Reducerea țesuturilor prin radiofrecvență
Folosind o tehnică chirurgicală mai nouă, numită chirurgie prin radiofrecvență, chirurgii îndepărtează țesutul care blochează căile respiratorii cu un curent de înaltă frecvență. Acest tip de intervenție chirurgicală poate fi utilizat pentru a rigidiza și a reduce dimensiunea palatului moale. De asemenea, poate fi utilizat pentru a îndepărta țesut din nas, amigdale sau baza limbii.
Uvulopalatofaringoplastie
Acest tip de intervenție chirurgicală implică îndepărtarea unei părți a uvulei, țesutul în formă de clopot care atârnă în partea din spate a gurii, împreună cu părți ale palatului moale. Adesea, acest tip de intervenție chirurgicală este asistată cu laser, dar cercetări mai recente au descoperit că uvulopalatoplastia asistată cu laser poate agrava simptomele apneei la unele persoane
Adenoidectomia
Medicii pot ajuta, de asemenea, la eliberarea căilor respiratorii prin îndepărtarea adenoidelor, glandele aflate deasupra palatului. Această intervenție chirurgicală este cea mai frecventă la copiii cu apnee obstructivă și are loc adesea în același timp cu îndepărtarea amigdalelor.
Amigdalectomia
Îndepărtarea amigdalelor este un tratament chirurgical comun pentru AOS, care poate fi efectuat împreună cu alte intervenții chirurgicale de îndepărtare a țesuturilor.
Traheotomie
O traheotomie implică crearea unei găuri în gât, astfel încât aerul să poată intra direct în trahee printr-un tub. Aceasta este cea mai eficientă intervenție chirurgicală pentru AOS, dar este și cea mai invazivă. Experții recomandă utilizarea traheotomiei numai atunci când viața unei persoane este în pericol și toate celelalte opțiuni au fost epuizate.
Repoziționarea maxilarului
Avansarea maxilo-mandibulară implică mișcarea permanentă a maxilarului înainte pentru a menține căile respiratorii libere. Studiile arată că această intervenție chirurgicală reduce simptomele apneei în somn cu 87% în medie și are succes la 85% dintre persoane. Cu toate acestea, este relativ invazivă. Avansarea maxilo-mandibulară vine cu mai multe riscuri și poate afecta aspectul unei persoane.
Introducerea unor implanturi
Tijele moi, de obicei fabricate din poliester sau plastic, sunt implantate chirurgical în palatul moale după amorțirea cu un anestezic local. Sunt necesare mai multe cercetări pentru a determina cât de bine funcționează implanturile.
Intervenții chirurgicale legate de limbă
Uneori se efectuează trei intervenții chirurgicale legate de limbă pentru a ameliora simptomele apneei în somn:
Avansarea genioglosului
Această intervenție chirurgicală se concentrează pe mușchiul genioglos, care constituie cea mai mare parte a limbii vizibile. Prin avansarea chirurgicală a limbii înainte în gură, este mai puțin probabil ca aceasta să cadă înapoi și să blocheze căile respiratorii.
Suspensia osului hioid
Osul hioid se află în partea superioară a gâtului și este uneori numit osul limbii, datorită rolului său în menținerea limbii la locul ei. Operația de suspendare a osului hioid are scopul de a modifica plasarea limbii pentru a deschide căile respiratorii. Este adesea combinată cu alte proceduri chirurgicale.
Glosectomia mediană
Această intervenție chirurgicală implică îndepărtarea unei părți a limbii pentru a reduce spațiul ocupat și a elibera căile respiratorii. Studiile arată că această intervenție chirurgicală poate avea succes în reducerea simptomelor de apnee obstructivă a oaselor (AOS), în special atunci când este asociată cu alte proceduri chirurgicale.
Intervenții chirurgicale nazale
În unele cazuri, structura nasului și a căilor nazale ale unei persoane contribuie la simptomele apneei obstructive nazale. De exemplu, un sept deviat, excrescențe nazale și oase excesiv de mari din interiorul nasului pot cauza sau exacerba apneea în somn. Multe probleme nazale pot fi tratate prin chirurgie tradițională sau chirurgie cu radiofrecvență minim invazivă. Studiile efectuate asupra unor astfel de intervenții chirurgicale nu au arătat rate de succes ridicate, dar chirurgia nazală poate îmbunătăți rezultatele altor tipuri de tratamente pentru apneea în somn.
Intervențiile chirurgicale nazale pot include:
- Rinoplastia, care modifică forma nasului
- Septoplastia, care corectează un sept deviat
- Chirurgia endoscopică a sinusurilor, care ajută la curățarea sinusurilor
- Chirurgia valvelor nazale, care deschide nările sau valvele nazale interne
- Turbinectomia, care îndepărtează sau micșorează unele dintre oasele mici din nas
Intervenții de stimulare a nervilor
Sunt disponibile două intervenții chirurgicale de stimulare nervoasă pentru persoanele cu apnee în somn. Stimularea nervului hipoglos tratează apneea obstructivă în somn, în timp ce stimularea nervului frenic transvenos tratează apneea cronică de somn.
Stimularea nervului hipoglos
Nervul hipoglos se conectează la limbă. Stimularea electrică a acestui nerv poate determina limba să împingă înainte, eliberând căile respiratorii. În această intervenție chirurgicală ambulatorie, se introduce un implant în piept împreună cu un senzor pentru monitorizarea respirației și un stimulator conectat la nervul hipoglos. Denumită și stimularea căilor respiratorii superioare, stimularea nervului hipoglos este un tratament mai nou, recomandat persoanelor care au AOS moderată până la severă și nu tolerează un aparat PAP.
Stimularea nervului frenic transvenos
Nervul frenic este strâns implicat în respirație, deoarece se conectează cu plămânii și diafragma. Stimularea electrică a acestui nerv folosind un implant chirurgical a arătat rezultate promițătoare pentru tratarea apneei în somn cronice.
Intervenție chirurgicală pentru pierderea în greutate
Acest tip de intervenție, cunoscută și sub numele de chirurgie bariatrică, poate fi utilă la persoanele cu apnee în somn agravată de obezitate.
Cum să alegi tratamentul potrivit pentru apneea în somn
De obicei, specialistul în somn stabilește care tratament pentru apneea în somn este cel mai potrivit pentru fiecare pacient, pe baza simptomelor și stării de sănătate unice.
Pe lângă tratamentul afecțiunilor preexistente, un aparat CPAP este, de obicei, primul tratament prescris pentru apneea în somn. Terapia CPAP este considerată cea mai eficientă și fiabilă la cei care sunt capabili să adere la tratament.
Dacă o persoană care doarme are probleme în a tolera terapia CPAP, specialistul în somn poate prescrie terapie BiPAP, ASV, EPAP sau un dispozitiv oral ca tratament alternativ.
Chirurgia este luată în considerare, de obicei, numai după ce s-au încercat tratamente neinvazive.
După ce specialistul în somnologie pune diagnosticul de apnee în somn, acesta va schița planul de tratament. La persoanele care au dificultăți în a respecta un tratament, cum ar fi terapia CPAP, este necesară o nouă consultare a specialistului în somnologie pentru a vedea dacă se recomandă oprirea tratamentul și ce opțiuni pot fi încercate în continuare.
Cum poți beneficia de tratarea apneei în somn prin CNAS
Închirierea echipamentelor CPAP poate fi decontată prin CNAS conform legislației din 17.02.2023 (Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 138/17.II.2023 Ordinul președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Nr. 887/2021 pentru aprobarea metodologiei de stabilire a prețurilor de referință și a sumelor de închiriere corespunzătoare categoriilor și tipurilor de dispozitive medicale, tehnologii și dispozitive asistive destinate recuperării unor deficiențe organice sau funcționale în ambulatoriu, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.)
Conform descrierilor pachetelor de bază se poate deconta chiria pentru tratarea apneei în somn folosind:
CPAP: Suport de presiune pozitivă continuă administrat la nivelul căilor aeriene superioare care necesită stabilire prin titrare – CPAP cu card de complianță
Auto CPAP: Suport de presiune pozitivă continuă administrat la nivelul căilor aeriene superioare cu posibilitatea auto-ajustarii acestora– Auto CPAP cu card de complianță
Bi-level: Suport de presiune pozitivă continuă cu 2 nivele de presiune emise spontan administrate la nivelul căilor aeriene superioare și stabilite prin titrare– Bi-level S cu card de complianță
Suport de presiune pozitivă continuă cu 2 nivele administrat la nivelul căilor aeriene superioare cu posibilitatea controlului frecvenței respiratorii tip Bilevel S/T pentru tratamentul apneei centrale, complexe, mixte și al respirației periodice cu card de complianță c
Suport de presiune pozitivă continuă cu 2 nivele administrat la nivelul căilor aeriene superioare cu posibilitatea controlului frecvenței respiratorii și a controlului volumului curent administrat – Bi-level S/T cu opțiune de asistență a volumului cu card de complianță d) Suport de presiune pozitivă continuă cu 2 nivele cu posibilitatea auto-ajustarii acestora- Auto Bi-level cu card de complianță și funcție presure relief
Pentru ce tip de afecțiuni sunt decontate închirierile
- Sindromul de apnee în somn obstructive
- Sindromul de obezitate
- Hipoventilaţie
- Sindromul de apnee în somn central şi mixt
- Respirație periodică tip Cheyne Stokes
- Sindrom de apnee în somn complex
Ce recomandări medicale sunt necesare
Oxigenoterapie nocturnă minim 6 ore/noapte, cu una dintre următoarele condiţii:
– pentru SatO2 < 90% cu durată > 30% din durata înregistrării poligrafie/polisomnografice nocturne;
– pentru SatO2 < 88% cu durată > 5 minute în timpul titrării poligrafice/polisomnografice;
Suportul de presiune pozitivă continuă CPAP/BPAP se acordă pentru următoarele afecţiuni:
a. pacienţi cu Sindrom de apnee în somn de tip obstructiv și mixt
La adulți sindromul de apnee în somn de tip obstructiv și mixt se clasifică:
– ușor – IAH 30;
La copii sindromul de apnee în somn de tip obstructiv și mixt se clasifică:
– ușor – IAH intre 1 – 5;
– moderat – IAH intre 5 si 10;
– sever – IAH mai mare/= 10.
b. pacienți cu sindrom de apnee in somn de tip central
Pentru pacienții cu IAH>5/h cu prezența apneilor și hipopneilor de tip central > 50% din înregistare/evenimente centrale >50% din IAH (minim >2,5/h) demonstrate polisomnografic/ poligrafic. Se efectuează inițial titrare CPAP.
c. pacienții cu sindrom de apnee în somn complex
Emergența sau persistența apneilor centrale (nr. apnei pe ora de somn ≥ 5) sau a respirației CheyneStokes la pacienții cu sindrom de apnee în somn obstructiv aflați sub tratament CPAP care a eliminat excelent, bine sau mulțumitor evenimentele obstructive
Ce medici pot face recomandările
Medici curanţi care sunt în contract cu casele de asigurări de sănătate pentru furnizarea de servicii medicale și care pot face recomandarea de închiriere a unui dispozitiv pentru tratarea apneei în somn sunt:
- medici de specialitate pneumologie şi alte specialităţi cu atestat în Managementul general, clinic şi terapeutic al tulburărilor respiratorii din timpul somnului
- Somnologie, în Managementul general, clinic şi terapeutic al tulburărilor respiratorii din timpul somnului
- Somnologie poligrafie, polisomnografie şi titrare CPAP/BiPAP
Care este durata prescripției și cum se depune cererea pentru echipamente
Durata prescripţiei pentru echipamentele de tip CPAP este de maximum 90/91/92 de zile în funcţie de starea clinică şi evoluţia afecţiunii, cu posibilitatea reînnoirii după citirea cardului de complianță, dacă complianța la terapie este de ≥80%.
Prescripţia medicală pentru dispozitivul medical, de la medicul de specialitate cu conmpetență în somnologie aflat în relație contractuală cu Casa de Asigurări de Sănătate, se depune în două exemplare. Prescripţia îşi pierde valabilitatea dacă nu este depusă la Casa de Asigurări de Sănătate în termen de 30 de zile calendaristice de la data emiterii.
Cine poate depune cererea pentru dispozitivul medical
”Pentru obţinerea dispozitivului medical, asiguratul, unul dintre membrii de familie cu grad de rudenie I sau II, soţ/soţie, o persoană împuternicită legal în acest sens de acesta prin act notarial/act de reprezentare prin avocat sau reprezentantul legal al asiguratului depune o cerere la casa de asigurări de sănătate în evidenţele căreia se află asiguratul beneficiar al dispozitivului medical, prescripţia medicală pentru dispozitivul medical şi prezintă actul de identitate, respectiv certificatul de încadrare în grad şi tip de handicap pentru echipamentele pentru oxigenoterapie, ventilaţie noninvazivă și suport de presiune pozitivă continuă CPAP/BPAP, după caz. Pentru copiii în vârstă de până la 14 ani se ataşează prescripţia medicală pentru dispozitivul medical recomandat, cu specificarea domiciliului copilului, şi se prezintă certificatul de naştere. Documentele necesare obţinerii dispozitivului medical se pot transmite casei de asigurări de sănătate şi prin poştă sau prin mijloace de comunicare electronică.” (anexa 39, art.2)
Casa de Asigurări de Sănătate va lua o hotărâre privind acceptarea sau respingerea cererii. În cazul acceptării, cererile sunt supuse aprobării şi, respectiv, emiterii unei decizii de aprobare pentru închirierea dispozitivului medical cu suport de presiune pozitivă continuă CPAP/BPAP în limita fondului aprobat cu această destinaţie. Decizia se ridică de la Casa de Asigurări de Sănătate sau se expediază prin poștă în cazul in care asiguratul solicită prin cerere. În situatia în care cererile pentru dispozitivele medicale conduc la depășirea fondului lunar aprobat se întocmesc liste de prioritate pentru asigurați pe categorii de dispozitive medicale. În acest caz decizia se emite în momentul in care fondul aprobat cu aceasta destinație permite decontarea dispozitivului medical, în ordinea listei de prioritate
Surse:
- https://cnas.ro/wp-content/uploads/2022/08/Binder1-2.pdf
- https://cnas.ro/wp-content/uploads/2024/08/pachet-pacienti-UE-dispozitive-medicale.pdf
- https://cnas.ro/wp-content/uploads/2023/06/12.-pachet-de-baza_dispozitive-medicale.pdf
- https://www.sleepfoundation.org/sleep-apnea/treatment
- https://www.springfarma.com/blog/apnee-in-somn-care-sunt-cauzele-si-cum-poti-trata-aceasta-afectiune.html
- https://www.nhlbi.nih.gov/health/sleep-apnea/treatment
- https://www.lung.org/lung-health-diseases/lung-disease-lookup/sleep-apnea/treating-and-managing
- https://www.ccjm.org/content/90/12/755