stări de amețeală

De ce am stări de amețeală? Specialistul răspunde

Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.


Multe părți ale corpului – inclusiv ochii, creierul, urechea internă, mușchii, sistemul osos, nervii picioarelor și coloanei vertebrale – lucrează împreună pentru a ne menține starea de echilibru. Când anumite părți ale acestui sistem sunt afectate, pot să apară stări de amețeală. O astfel de stare nu este un simptom specific pentru  o anumită afecțiune. Poate fi cauzată de probleme mai ușoare, precum scăderea glicemiei, deshidratare, dezechilibre hormonale ori ale mineralelor din organism sau poate fi  semn pentru ceva mai grav. Dacă apar și alte simptome însoțitoare, precum dureri în piept, slăbiciune și amorțeală la nivelul feței sau membrelor, durere bruscă și puternică de cap, afectarea vederii poate fi vorba de o urgență medicală, de exemplu de un atac de cord sau un accident vascular. Persoanele care experimentează stări de amețeală frecvente, de mai multă vreme, pot avea o afecțiune la nivelul urechii interne sau o problemă neurologică.

”Amețeala poate apărea într-o serie de condiții patologice generale de tip: criză hipertensivă, hipoglicemie, anemie,  insuficientă vertebro-bazilară, tulburări endocrine, tulburări digestive (colecistită, apendicită) sau administrare de medicamente,  consum excesiv de alcool sau consum de droguri, rău de mișcare (kinetoza), tulburări psihice, stress, oboseală excesivă etc”, precizează Ramona Ungureanu, medic specialist ORL pe site-ul cdt-babes.ro

În cele mai multe cazuri, amețeala nu semnalizează ceva grav, dar, dacă durează mai mult și se agravează, este recomandat consultul medical. În articolul de față sunt prezentate principalele cauze care pot duce la stări de amețeală, precum și măsurile care trebuie luate, în funcție de situație.

Ce este amețeala

Toți oamenii experimentează din când în când stări de amețeală. Din punct de vedere medical, amețeala este descrisă ca o  afectare a orientării spațiale însoțită de o gamă largă de senzații subiective, precum instabilitate, slăbiciune, leșin, greață, nesiguranță, dezorientare, stare de confuzie.

”Amețeala se poate declanșa în situația in care creierul  nu este suficient irigat. Acest lucru poate fi urmarea unei scaderi bruste a tensiunii arteriale,  deshidratării ca urmare a vărsăturilor, diareei, febrei sau altor cauze. Amețelile pot însoți adesea gripa, hipoglicemia, răcelile sau alergiile. Există și boli mai grave care pot duce la starea de confuzie și ameteală: tulburări cardiovacsculare, accident vascular cerebral,  scăderea severă a tensiunii arteriale.”, specifică dr. Claudia Negruțiu pe sfatulmedicului.ro

Unele persoane spun că se simt ca și cum s-ar învârti camera cu ele, simt nevoia să se așeze, se dezechilibrează în timpul mersului sau au senzația că vor cădea.

Amețeala determinată de afecțiuni ale urechii interne, în care ai senzația că totul se învârtește în jur și nu îți poți menține echilibrul poartă numele de vertij.

Cele mai frecvente cauze de vertij sunt vertijul pozițional benign și labirintita.

Vertijul poate să apară și din cauza afectării unor structuri cerebrale. În acest sens, deosebim:

  • ”Vertij periferic – atunci când este afectată urechea internă (otite – inflamații de natură bacteriană sau virală ale urechii interne),
  • Vertij central – apare secundar afecțiunilor de truchi cerebral sau cerebel (traumatisme cranio-cerebrale, scleroză multiplă, AVC, tumori cerebrale, migrene, dar și din cauza consumului de alcool și stupefiante).”, după cum specific dr. Oana Cuzino, pe site-ul doc.ro

Amețelile frecvente sau severe pot afecta semnificativ calitatea vieții. Stările de amețeală afectează organele senzoriale, în special de ochii și urechile, iar, uneori, pot provoca pierderea temporară a conștienței și controlului muscular (leșin sau sincopă).

Amețelile apar atunci când simțul echilibrului este afectat. Un simț stabil al echilibrului necesită un flux constant de informații coerente de la organele de simț (urechi, ochi) și țesuturi către sistemul nervos central, care folosește aceste informații pentru menține echilibrul corporal. Când ceva perturbă fluxul de informații,  sistemul nervos central poate procesa incorect semnalele primite, ceea ce poate duce la senzații de dezechilibru și stări de amețeală. Tulburările urechii interne, afecțiunile neurologice, medicamentele și chiar stresul ne pot face să experimentăm astfel de stări.

Dezechilibrul provocat de stările de amețeală este descris adesea ca o senzație de cădere iminentă sau necesitatea de a obține asistență externă pentru o locomoție adecvată. Uneori, este descris ca o senzație de înclinare necorespunzătoare a podelei sau ca o senzație de plutire.

Astfel de senzații pot fi determinate de probleme la nivelul urechii interne sau la nivelul sistemului nervos central. Tulburările neurologice tind să provoace vertij sau dezechilibru constant și au, de obicei, alte simptome de disfuncție neurologică asociate cu vertijul. Multe medicamente utilizate pentru a trata convulsii, depresie, anxietate și durere afectează sistemul vestibular și sistemul nervos central, ceea ce poate provoca simptomul de dezechilibru.

”Echilibrul este un mecanism complex determinat de interacțiunea dintre sistemul vestibular (din urechea internă), vedere și sistemul proprioceptiv (receptori din mușchi, tendoane și articulații), care trimit informații ce sunt integrate la nivel central (la nivelul creierului). O problema în oricare din aceste zone, poate duce la o senzație de dezechilibru,manifestată ca vertij sau ca amețeală.”, arată dr. Ramona Ungureanu.

Amețeala nu este o boală în sine, ci, mai degrabă, un simptom pentru diferite afecțiuni. Amețelile ocazionale nu sunt, în general, periculoase, dar reprezintă un semnal de alarmă dacă apar în mod repetat, pentru o perioadă îndelungată. Tratamentul stărilor de amețeală depinde de cauză și de simptomele însoțitoare.

De ce apar stări de amețeală

Cauzele stărilor de amețeală sunt multiple. Amețelile pot fi determinate de o varietate de probleme și pot reflecta un proces focal (care afectează echilibrul sau coordonarea) sau unul difuz (cum ar fi o expunere toxică sau o stare de perfuzie scăzută).

Amețelile pot apărea din cauza unei anomalii care implică creierul (în special trunchiul cerebral sau cerebelul), urechea internă, ochii, inima, sistemul vascular, volumul fluidelor corporale sau volumul sanguin, măduva spinării, nervii periferici sau electroliții din corp. Amețelile pot însoți anumite evenimente grave, cum ar fi o comoție cerebrală sau sângerare cerebrală, epilepsie și convulsii (convulsii), accident vascular cerebral și cazuri de meningită și encefalită. Cu toate acestea, cele mai frecvente subcategorii pot fi împărțite după cum urmează: 40% disfuncție vestibulară periferică, 10% leziune a sistemului nervos central, 15% tulburare psihiatrică, 25% presincopă/dezechilibru și 10% amețeli nespecifice. Unele patologii vestibulare au simptome care sunt comorbide cu tulburările mintale

Printre cele mai frecvente cauze ale amețelii sunt afecțiunile urechii interne, răul de mișcare și efectele anumitor medicamente. Uneori, amețeala este cauzată de o afecțiune subiacentă, cum ar fi circulația deficitară, infecțiile sau traumatismele. Felul în care este resimțită  amețeala, declanșatorii acesteia, durata și simptomele însoțitoare ajută la identificarea cauzei.

Cauzele comune ale amețelii includ :

  • Aport inadecvat de sânge la nivelul creierului  care poate fi determinat de:
  • Scăderea bruscă a tensiunii arteriale
  • Probleme cu inima sau blocaje ale arterelor
  • Anemii, cum ar fi anemia cu deficit de vitamina B12, anemia cu deficit de fier
  • Pierderea sau distorsiunea vederii sau a semnalelor vizuale
  • Diminuarea legată de vârstă a abilităților vizuale, a echilibrului și a percepției de orientare spațială
  • Ridicarea bruscă sau statul prelungit în picioare    
  • Afecțiuni ale urechii interne
  • Deshidratare
  • Afectarea funcției cerebrale/nervose de către unele medicamente precum anticonvulsivante, antidepresive și sedative
  • Efecte secundare ale altor medicamente prescrise, cum ar fi inhibitorii pompei de protoni sau anticoagulante (warfarină); anumite antibiotice, precum gentamicina sau streptomicina pot da, de asemenea, stări de amețeală.
  • Disfuncția propriocepției cervicale
  • Sarcina
  • Răul de mișcare
  • Nivel scăzut de zahăr din sânge (hipoglicemie), asociate, de regulă, cu diabetul
  • Modificări hormonale (de exemplu, boală tiroidiană, menstruație, sarcină)
  • Hiperventilație
  • Stări de anxietate, atac de panică

Factorii care pot crește riscul de amețeli includ:

Vârsta: adulții în vârstă sunt mai susceptibili la afecțiunile medicale care cauzează amețeli și senzația de lipsă de echilibru. În plus, iau adesea  medicație care poate fi asociată cu stări de amețeală.

Episoade de amețeală în antecedente: persoanele care au avut stări de amețeală frecvente în trecut au un risc mai mare de a experimenta din nou astfel de episoade.                                                                                      

stări de amețeală

Ce boli sunt însoțite de stări de amețeală

Condițiile medicale care au adesea ca simptom stări de amețeală includ:     

  • Vertij pozițional paroxistic benign
  • Boala Meniere
  • Labirintită
  • Otita medie
  • Tumori cerebrale
  • Neuromul acustic
  • Spondiloza cervicală
  • Sindromul Ramsay Hunt
  • Insomnie familială fatală
  • Migrenă
  • Unele tulburări neurologice, cum ar fi boala Parkinson și scleroza multiplă
  • Tensiune arterială scăzută (hipotensiune arterială)
  • Atac de cord
  • Anemie
  • Tulburarea de panica
  • Depresia
  • Accident vascular cerebral
  • Intoxicație cu monoxid de carbon: simptomele intoxicației cu monoxid de carbon sunt, adesea, descrise ca „asemănătoare gripei” și includ dureri de cap, amețeli, slăbiciune, greață, vărsături, dureri în piept și confuzie.

Stări de amețeală determinate de probleme ale urechii interne

Urechea internă este un sistem complicat de canale pline cu lichid. La  nivelul urechii interne se află senzori care ajută la detectarea gravitației și a mișcării înainte și înapoi a capului. În cazul anumitor afecțiuni ale urechii interne, creierul primește semnale care nu sunt în concordanță cu  informațiile vizuale și cele furnizate de nervii optici. Vertijul rezultă ca urmare a  acestei discrepanțe dintre cele două tipuri de informații,  pe măsură ce creierul lucrează pentru a rezolva confuzia. Vertijul este senzația falsă că mediul ambiental se rotește sau se mișcă. Există mai multe tipuri de vertij:

Vertijul pozițional paroxistic benign (VPPB) este o afecțiune ce provoacă episoade de amețeală scurte și intense, însoțite de impresia că lucrurile se învârt sau se mișcă în jurul nostru.  Aceste episoade sunt declanșate de o schimbare rapidă a mișcării capului, cum ar fi atunci când întoarcem brusc capul,  ne așezăm sau  ne ridicm foarte repede sau de o lovitură în cap. VPPB este cea mai frecventă cauză a stărilor de amețeală legate de urechea internă.

În urechea internă există granule mici de calciu, numite otoliți, responsabile de detectarea gravitației și a accelerației. În anumite situații, aceste particule se desprind și se poziționează în locuri în care nu le aparțin. Sistemul nu mai funcționează așa cum ar trebui și trimite creierului semnale greșite.

Deplasarea otoliților este  cauzată adesea cauzată de descompunerea naturală a celulelor care se întâmplă odată cu vârsta, dar și de unele traumatisme.

Nevrita vestibulară, determinată de infecții virale care afectează nervul vestibular, poate provoca vertij intens, constant. Dacă aceste stări de amețeală sunt însoțite de pierderea bruscă a auzului, poate fi vorba de labirintită, care implică atât nervul vestibular, cât și nervul cohlear.

În cazul infecțiilor urechii interne, amețelile apar, de obicei, brusc, auzul este afectat, pot să apară și alte simptome însoțitoare, precum dureri la nivelul urechilor, febră sau greață. 

De obicei, nevrita vestibulară și labirintita sunt determinate de o infecție virală, dar cauzele pot fi și bacteriene (de exemplu, pornind de la infecții bacteriene ale urechii medii sau meningită). În acest caz, se impune tratamentul cu antibiotice al infecției.

Boala Meniere implică acumularea excesivă de lichid în urechea internă. Se caracterizează prin episoade bruște de vertij care durează până la câteva ore. De asemenea, persoana afectată poate experimenta pierderea fluctuantă a auzului, țiuit în urechi și senzația de urechi înfundate. Pot apărea senzații de plenitudine sau presiune la nivelul unei urechi. După un astfel de episod, persoana afectată poate resimți o stare de epuizare.

Migrenele pot fi însoțite de episoade de vertij sau alte tipuri de amețeli, chiar și atunci când durerea de cap nu este severă. Astfel de episoade de vertij pot dura de la minute la ore și pot fi însoțite și de alte simptome, precum sensibilitatea la lumină și zgomot.

Neuromul acustic: tumorile necanceroase din urechea internă pot afecta echilibrul și pot determina stări de amețeală.

Vertijul central

”Atunci când vertijul este determinat de o afecțiune la nivel central, de obicei nu este însoțit de hipoacuzie și tinitus, simptomele vegetative sunt mai puțin intense și poate fi asociat cu deficite neurologice, tulburări de vorbire, tulburări de deglutitie, ataxie, vedere dublă. Principalele cauze de vertij central sunt reprezentate de accident vascular cerebral, formațiuni tumorale cerebrale, scleroză multiplă, migrene. ”, precizează dr. Ungureanu

Probleme de circulație care provoacă amețeli

Dacă inima nu pompează suficient sânge către creier pot să apară stări de amețeală, dezechilibru și chiar leșin.  Cauzele includ:

Scăderea tensiunii arteriale: o scădere dramatică a tensiunii arteriale sistolice poate duce la amețeli scurte sau o senzație de leșin. Poate apărea după ce o persoană stă mai mult în picioare sau se ridică prea repede de jos (hipotensiune ortostatică).

Circulația deficitară: afecțiuni precum cardiomiopatia, atacul de cord, aritmia cardiacă și atacul ischemic tranzitoriu pot provoca un flux sanguin inadecvat către creier sau urechea internă, având ca rezultat și stări de amețeală.

Stări de amețeală dimineața

Unele persoane se pot confruta dimineața cu stări de amețeală ocazionale. Acestea nu sunt, de obicei, periculoase, cauzele principale fiind reprezentate de:

Stări de deshidratare

Multe persoane nu beau suficiente lichide pentru a înlocui apa pe care o pierd în fiecare zi prin urină, transpirație și respirație.  Această problemă poate afecta mai intens persoanele în vârstă și persoanele cu diabet.

Când ești sever deshidratat, tensiunea arterială scade, creierul nu mai primește suficient oxigen și pot apărea stări de amețeală. Acestea se pot instala mai frecvent dimineața, când organismul pierde apă prin urinare și transpirație. Alte simptome ale deshidratării includ senzația pronunțată de de sete, oboseală și urină închisă la culoare. Acest tip de amețeli, ca și simptomele deshidratării, pot fi combătute prin consumul a minimum doi litri de apă pe zi și limitarea unor băuturi care provoacă deshidratare, cum este cafeaua.

Tensiune arterială scăzută

Hipotensiunea arterială poate determina amețeli matinale. Tensiunea poate să scadă brusc când o persoană trece din poziție orizontală sau așezată în poziție verticală (hipotensiune ortostatică sau posturală), astfel că unele persoane pot avea stări de amețeală când se ridică din pat dimineața, însoțite în unele cazuri de vedere încețoșată sau chiar de stare de leșin. Repaosul prelungit la pat și anumite medicamente, cum ar fi beta-blocantele, pot provoca, de asemenea, tensiune arterială scăzută dimineața.

Hipoglicemie

Uneori, dimineața, poate să apară scăderea nivelului de glucoză în sânge (hipoglicemie), mai ales la persoanele diabetice. Acest lucru poate provoca simptome precum amețeală,  senzație de foame intensă,  tremurături, transpirație și confuzie. Hipoglicemia poate să apară și la persoanele care nu sunt diabetice, dar mult mai rar. Cauzele scăderii glucozei în sânge includ: utilizarea unei cantități prea mari de insulină sau medicamente de diabet, efort fizic intens, consum alimentar redus, consum excesiv de alcool.

stări de amețeală

Exerciții fizice intense

La persoanele care fac efortul excesiv dimineața, de exemplu practică exerciții fizice intense, pot să apară stări de amețeală, în special din cauza deshidratării și epuizării termice, dar și a hiperventilației.

Sarcina

Greața și amețelile sunt simptome comune în timpul sarcinii,  în special în primul trimestru de sarcină. Modificările hormonale asociate cu sarcina pot duce la dilatarea vaselor de sânge și apariția stărilor de amețeală, din cauza fluxului sanguin insuficient către creier. Sarcina toxică sau sarcina ectopică, diabetul gestațional, anemia, deshidratarea, presiunea exercitată asupra vaselor de sânge de la nivelul uterului, aportul caloric insuficient,toate acestea pot provoca stări de amețeală la femeile însărcinate.

Tulburările de somn, precum insomnia sau apneea obstructivă în somn pot da stări de amețeală matinale, ca și problemele respiratorii care privează organismul de oxigen (de exemplu, Boala Pulmonară Obstructivă Cronică).

Amețelile de dimineață pot fi induse și de celelalte cauze care provoacă stări de amețeală în general, precum afecțiunile urechii interne, anumite medicamente, infecții (de exemplu, sinuzita), migrene, boala Meniere, afecțiuni neurologice, boli de inimă, etc.

Amețeli legate de spondiloză

Spondiloza cervicală apare ca urmare a degradării unor structuri la nivelul coloanei vertebrale cervicale, în zona gâtului, putând fi determinată de vârstă, posturi incorecte, traumatisme, etc. Printre simptomele spondilozei cervicale se numără durerea și rigiditatea la nivelul coloanei cervicale, care se poate extinde către zonele învecinate (umeri, spate, brațe, cap) și pot fi însoțite de stări de amețeală, probleme de concentrare, amorțeli la nivelul brațelor, dureri de cap. Durerea de cap însoțită și de amețeală poate apărea frecvent în spondiloza cervicală, din cauza tensiunii acumulate în zona gâtului și umerilor. Persoanele cu spondiloză cervical pot avea stări de amețeală intense și chiar stări de leșin, din cauza lipsei de oxigem rezultate ca urmare a presiunii exercitate asupra vaselor de sânge ce irigă partea posterioară a creierului.   

Lipsa anumitor vitamine și minerale și amețeala

Unele stări de amețeală pot fi determinate de insuficiența anumitor  elemente din organism. De exemplu, carența de vitamină B12, vitamină B6 sau vitamină D poate avea ca simptom și amețeala. Lipsa calciului și a magneziului pot fi asociate, de asemenea, cu amețeli. Spasmofilia, determinată de hipocalcemie sau de dezechilibrul utilizării calciului la nivel tisular se asociază cu senzații de amorțeală, contracturi și crampe musculare, amețeală care poate merge până la leșin, tremur, stare de confuzie.   

Diagnosticul amețelii

Pentru a determina cauzele amețelii, medicul va realiza consultul fizic și anamneza, putând pune întrebări despre:

  • Situațiile în care apar senzațiile de amețeală
  • Intensitatea și durata stărilor de amețeală
  • Alte simptome care însoțesc aceste stări

Consultul poate fi completat cu verificări ale ochilor și urechilor, observarea posturii corporale, examen neurologic.

Dacă medicul suspectează anumite cauze, inclusiv intoxicația cu monoxid de carbon, afecțiuni cardiace sau un accident vascular cerebral, poate recomanda o scanare CT, un RMN sau un alt test imagistic, teste de sânge pentru a vedea dacă sunt implicate anumite dezechilibre ale unor substanțe din organism.  

De asemenea, pot fi recomandate teste suplimentare, precum:

  • Teste de echilibru – Testele de echilibru sunt indicate pentru a depista problemele legate de urechea internă, care pot provoca amețeli. Acestea includ:
  • Test de posturografie dinamică computerizată (CDP), în care pacientul încearcă să-și mențină echilibrul pe o platformă în mișcare
  • Testul Romberg, care măsoară menținerea echilibrulului  când persoana stă cu ochii închiși timp de 1 minut
  • Testul electronistagmografiei (ENG), care implică plasarea de senzori în jurul ochilor și măsoară mișcările oculare
  • Test de videonistagmografie (VNG), în care pacientul poartă ochelari speciali de protecție și urmărește modele luminoase, astfel încât medicul să poată măsura mișcările ochilor
  • Testul rotativ, în care se înregistrează mișcările ochilor în timp ce pacientul se află pe un scaun rotativ, motorizat

Teste pentru vertij

  • Manevra Dix-Hallpike, care implică întoarcerea capului și apoi trecerea rapidă între pozițiile culcat și stând în picioare, astfel încât medicul să poată verifica dacă apare starea de vertij
  • Testul potențialelor miogenice vestibulare evocate (VEMP), în care sunt redate sunete în căști în timp ce pacientul mișcă ochii și capul
  • Test video de impuls al capului, care înregistrează mișcările ochilor în timp ce persoana încearcă să țină privirea pe o singură țintă și mișcă, în același timp, capul

Teste de auz

Testele de auz completează diagnosticul, atunci când medicul suspectează că amețelile sunt determinate de probleme la nivelul urechii interne. Acestea includ:

  • Test de emisii otoacustice, în care sunt redate sunete în ureche și un medic măsoară ecourile care revin din urechea internă
  • Timpanometrie, în care este suflat aer în ureche pentru a evalua mișcarea timpanului
  • Electrocohleografia, care testează activitatea electrică a cohleei din urechea internă, folosind un electrod plasat în ureche și care poate ajuta la diagnosticarea bolii Meniere.

În cazul în care amețeala nu este determinată de probleme ale urechii interne și medicul suspectează o afectare cardiovasculară poate recomanda teste cardiace ce includ:

  • Electrocardiograma (EKG), pentru a măsura activitatea electrică a inimii
  • Ecocardiograma, care urmărește funcționarea cardiacă, cu ajutorul ultrasunetelor
  • Test de efort, în care un medicul monitorizează inima în timp ce pacientul utilizează o bandă de alergare sau efectuează un alt tip de exerciții

Tratament pentru stări de amețeală

Tratamentul stărilor de amețeală depinde de cauzele care determină acest simptom. Următoarele tratamente pot fi recomandate în funcție de afecțiunea subiacentă:

Vertij și vertij pozițional benign

O cauză comună a vertijului poate fi adesea rezolvată cu manevra Epley. Acest exercițiu implică întoarcerea capului în moduri specifice, care readuce otoliții de la nivelul urechii interne în pozițiile lor normale și poate  ajuta la atenuarea simptomelor.

Probleme cu urechea internă

În cazul altor probleme ale urechii interne care provoacă stări de amețeală, specialistul ORL poate recomanda medicație sau exerciții la domiciliu care ajută la menținerea echilibrului. Medicamentele pentru tratarea acestor tulburări includ antihistaminicele,precum dimenhidrinat sau meclizină și anticolinergice, precum scopolamina.  Dacă este vorba de infecții bacteriene la nivelul urechii interne, poate fi recomandat tratamentul antibiotic.

Labirintita și nevrita vestibulară: tratamentul include adesea medicamente pentru diminuarea amețelii, antihistaminice și antibiotice.

Boala Meniere

Această afecțiune nu are nici un tratament, dar simptomele pot fi ameliorate cu anumite medicamente, o dietă sănătoasă cu conținut scăzut de sare, injecții cu antibiotice sau corticosteroizi sau intervenții chirurgicale la nivelul urechii.

Neurom acustic

Dacă tumora atinge dimensiuni prea mari ar putea fi nevoie de radioterapie sau intervenții chirurgicale.

Deshidratare

În cazul în care amețeala este un simptom al deshidratării, este necesară creșterea aportului de lichide. Dacă deshidratarea este determinată de exerciții fizice excesive sau epuizare termică, poate fi recomandat consumul unei cantități suplimentare de lichid.

Scăderea volumului sanguin

Tratamentul pentru volumul sanguin scăzut se concentrează pe restabilirea fluidelor printr-o linie intravenoasă și pe tratarea cauzelor subiacente, cum ar fi hemoragiile.

Migrena

Tratamentul pentru atacurile de migrenă include medicație și modificări ale stilului de viață, inclusiv identificarea și evitarea factorilor declanșatori ai migrenei.

Amețeli induse de medicamente

În cazul în care apar stări de amețeală din cauza unor medicamente, medicul poate prescrie un alt tip de medicație sau schimbarea dozei. Diureticele, beta blocantele sau inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei pot provoca stări de amețeală, prin scăderea tensiunii arteriale. Anumite medicamente pentru depresie și anxietate cum ar fi benzodiazepinele sau inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei pot avea și amețeala printre efectele secundare. Unele medicamente pentru durere, precum opioidele și anumite antiinflamatoare pot determina, de asemenea, amețeală, la fel ca și anumite antihistaminice, medicamentele de diabet, anticoagulantele.

stări de amețeală

Scăderea bruscă a tensiunii arteriale

Tratamentul pentru hipotensiunea instalată brusc depinde de cauză sau de afecțiunea de bază, dar poate implica ajustarea medicamentelor, exerciții fizice sau schimbarea lentă a poziției atunci când persoana se ridică în picioare.

Cardiomiopatia

Amețelile provocate de bolile de inimă se ameliorează atunci când este tratată boala de bază, cu medicație și modificări ale stilului de viață, cum ar fi renunțarea la fumat și o dietă sănătoasă. În cazul unor afecțiuni grave, cum este un atac de cord este necesar tratament de urgență, care poate include medicamente, oxigenoterapie sau intervenție chirurgicală.

Anemia

Suplimentele de fier, medicamentele și o dietă echilibrată pot ajuta la tratarea anemiei.

Tulburări de anxietate

Medicamentele și tehnicile de reducere a anxietății, cum ar fi psihoterapia cognitiv comportamentală, pot ajuta la tulburările de anxietate.

Hipoglicemie

În cazul scăderii bruște a glicemiei, pot fi recomandate tablete de glucoză sau sucuri de fructe. În cazul în care hipoglicemia este determinată de diabet, tratamentul este cel recomandat de medicul curant. Pentru o scădere severă a nivelului de glucoză în sânge, poate fi recomandată o injecție cu hormonul glucagon.

Intoxicație cu monoxid de carbon

Această afecțiune necesită îngrijire medicală de urgență și poate presupune oxigenoterapie, ventilare mecanică, administrare de fluide intravenos și alte intervenții imediate.

Afecțiuni neurologice

Scleroza multiplă (SM) nu are în prezent nici un tratament, dar terapia fizică și medicamentele imunomodulatoare pot la controlul simptomelor.

Boala Parkinson: medicamentele, intervențiile chirurgicale și exercițiile pot ameliora simptomele bolii Parkinson, deși nu există un tratament curativ.

Diverse infecții virale

Hidratarea și odihna sunt cheia recuperării și diminuării simptomelor, inclusiv a stărilor de amețeală. Decongestionantele și analgezicele pot ajuta la tratarea unei răceli, în vreme ce medicamentele antivirale pot fi recomandate pentru afecțiuni respiratorii mai grave precum gripa sau infecția COVID.

Accident vascular cerebral

În acest caz este necesară îngrijriea medicală de urgență,  care poate include medicamente, precum și intervenții chirurgicale pentru repararea și prevenirea sângerării interne.

Tumori maligne

Tratamentul poate include interventii chirurgicale, radioterapie, chimioterapie sau alte medicamente.

Probleme la nivelul creierului

Tratamentele vor varia în funcție de tulburare. Tratamentele posibile includ analgezice, kinetoterapie, logopedie și intervenții chirurgicale.

Medicamentele antipsihotice și anticonvulsivante pot fi prescrise pentru tratarea amețelilor cauzate de tulburări ale sistemului nervos central. Aceste medicamente pot ajuta la reducerea activității neuronale anormale și pot ameliora simptomele amețelilor.

Amețelile determintate de anumite carențe din organism

Poate fi necesară administrarea de suplimente vitaminice (vitamina B12, vitamina D, vitamina B6) ori de suplimente cu calciu sau magneziu.

Asistența medicală de urgență trebuie solicitată dacă stările de amețeală sunt însoțite de alte simptome alarmante, precum:

  • durere, presiune, greutate la nivelul pieptului, umerilor,  în gât, brațe, maxilar sau spate
  • greață, transpirație rece, dificultăți de respirație
  • amorțeală sau slăbiciune la nivelul feței, brațului sau piciorului
  • probleme la vorbit, înțelegere sau înghițire
  • modificarea vederii la unul sau ambii ochi
  • pierderea auzului
  • confuzie sau pierderea conștienței
  • rigiditate a gâtului
  • febră mare
  • vărsături continue

Surse:

  • https://www.sfatulmedicului.ro/Ametelile-si-vertijul/senzatia-de-ameteala-cauze_9117
  • https://www.cdt-babes.ro/articole/vertij-ameteala-tulburare-echilibru.php
  • https://www.medlife.ro/articole-medicale/afectiuni-grave-care-se-pot-manifesta-prin-ameteli
  • https://smartliving.ro/stare-de-ameteala-ce-boli-poate-ascunde/
  • https://www.reginamaria.ro/utile/dictionar-de-afectiuni/semne-de-alarma-ameteala
  • https://www.reginamaria.ro/utile/dictionar-de-afectiuni/ameteli
  • https://www.doc.ro/sanatate/ce-afectiuni-se-pot-manifesta-prin-ameteli-frecvente
  • https://www.doc.ro/sanatate/ce-sunt-otolitii-functie-boli-diagnostic-tratament
  • https://www.catena.ro/va-confruntati-frecvent-cu-ameteli-aflati-ce-cauze-au-acestea
  • https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/dizziness/symptoms-causes/syc-20371787
  • https://my.clevelandclinic.org/health/symptoms/6422-dizziness
  • https://www.healthdirect.gov.au/dizziness
  • https://www.webmd.com/brain/dizziness-vertigo
  • https://www.healthline.com/health/dizziness#causes
  • https://en.wikipedia.org/wiki/Dizziness