bronșita

Bronșita: ghidul complet de informații utile

Redactor specializat
Biochimist, psihoterapeut, formare nutriție și terapii complementare
Studii: Facultatea de Biologie și Masterul în Biochimie.
Alte formări: cursuri acreditate de Lucrător Social, Manager proiect și Antreprenoriat, Hipnoză Clinică, Relaxare și Terapie Ericksoniană.

Revizuit de Prof. Dr. Florin Dumitru Mihaltan

Face parte din Comisia pentru managementul clinic şi epidemiologic al COVID-19 din cadrul Ministerului Sănătății. Este șeful Clinicii Pneumologie III, de la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta“ din București și fost Președinte al Societății Române de Pneumologie.


Bronșita este o inflamație a plămânilor care apare adesea după o răceală obișnuită sau gripă. Aceasta determină inflamarea și iritarea căilor respiratorii principale, cunoscute și sub numele de bronhii. Există două tipuri de bronșită: acută și cronică. Bronșita acută durează, de obicei, câteva săptămâni și, la o persoană fără alte probleme de sănătate, plămânii se refac complet. Bronșita cronică, pe de altă parte, este destul de gravă. Acest tip de bronșită este rezultatul fumatului sau al inhalarii de aer poluat. Simptomele bronșitei cronice pot să dureze luni sau chiar ani, fără tratament adecvat.

Ca severitate, bronșita se încadrează între răceala obișnuită și pneumonie. Simptomele includ o tuse frecventă care produce mucus, oboseală, febră și respirație șuierătoare. Descoperiți în acest articol care sunt principalele simptome ale bronșitei, precum și cum o puteți preveni și trata. 

Ce cauze are bronșita

Bronșita este o inflamație la nivelul căilor respiratorii inferioare, bronhiile, care se ramifică pe ambele părți ale traheei. Pereții bronhiilor produc mucus, care are rolul de a capta praful și alte particule ce pot provoca iritații.

Bronșita se instalează atunci când o infecție irită bronhiile, determinându-le să producă mai mult mucus decât în ​​mod normal. Ca urmare, apare nevoia de a tuși, acesta fiind modul în care corpul încearcă să elimine mucusul în exces.

”Agenții patogeni sau noxele provoacă inflamarea căilor bronșice, iar ca raspuns la inflamație, mucusul este produs în exces. Inflamația și producerea de mucus în exces pot distruge cilii responsabili cu curățarea căilor respiratorii. Cilii deteriorați își pierd capacitatea de a funcționa, mucusul obstrucționează căile respiratorii, ceea ce face dificilă respirația, deci aportul de oxigen scade. Mucusul se poate infecta cu bacterii, ceea ce poate duce la alte tipuri de boli pulmonare, cum ar fi pneumonia.”, arată dr. Simona Bucșa Dobre, medic primar pneumologie, pe site-ul Centrului Medical de Diagnostic și Tratament Victor Babeș.

Există două tipuri de bronșită:

  • bronșita acută este o inflamație temporară, care apare de obicei după gripă sau răceală. Simptomele tind să dureze câteva săptămâni și, de obicei, se rezolvă fără a fi nevoie de tratament. Bronșita acută este frecventă iarna și poate afecta persoanele de toate vârstele.
  • bronșita cronică se caracterizează prin tuse recurentă, care  durează minim 3 luni pe an, timp de 2 sau mai mulți ani la rând.  Aceasta este una dintre cele mai frecvente forme de boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC). Afectează mai ales adulții peste 40 de ani, în special pe cei care fumează.

Bronșita acută este cauzată în mod obișnuit de un virus,  de obicei aceleași virusuri care provoacă răceli comune și gripă. Cu toate acestea, există și forme de bronșită acută cauzate de bacterii.

”90 % din infecțiile pulmonare sunt virale (produse de virusuri), iar 10 % sunt bacteriene (produse de bacterii)”, subliniază dr. Dobre.

La fel ca răcelile și gripa, bronșita poate fi răspândită prin tuse și strănut. Când cineva cu infecție tușește, milioane de picături mici care conțin virusul ies din nas și din gură. Aceste picături se pot răspândi până la un metru și se pot așeza pe suprafețele din apropiere. Dacă altcineva respiră aceste picături sau intră în contact cu aceste suprafețe, va fi expus riscului de infecție.

Principalele cauze ale bronșitei cronice includ contactul cu substanțe nocive precum smogul și fumul de tutun. Fumatul este principala cauză a bronșitei cronice, care poate declanșa apoi o altă afecțiune legată de fumul de țigară, cunoscută sub numele de emfizem pulmonar.

”Fumatul paralizează cilii din plămâni, care sunt responsabili de curățarea căilor respiratorii. Fără curățarea corespunzatoare, substanța mucoasă se poate forma și acumula în plămâni, ceea ce poate contribui în cele din urmă la bronșită.

Fumatul este principala cauză de apariție a simptomelor de bronșită cronică. Fumatul sau expunerea la fumul de țigară (fumatul pasiv) timp îndelungat irită tuburile bronșice și afectează cilii. Această situație apare după mai mulți ani – bronșita cronică este de obicei diagnosticată la fumători, dupa vârsta de patruzeci de ani. Bronșita cronică de la fumat nu este contagioasă și simptomele pot fi mai puțin severe decât în cazurile acute.”, spune dr. Dobre.

Alte persoane  expuse riscului de bronșită cronică sunt cele care lucrează în anumite domenii în care intră în contact cu praf de cereale, fibre de țesături sau substanțe chimice precum clorul, amoniacul și acizii puternici.  Ocupațiile cu risc ridicat sunt agricultura, mineritul, construcțiile, industria petrolieră, industria textilă, industria confecțiilor metalice (sudorii). Persoanele care lucrează în aceste domenii pot dezvolta bronșită cronică, BPOC și alte boli pulmonare, de aceea trebuie să ia măsuri de prevenție, să poarte măști speciale și să facă pauze scurte ori de câte ori se poate, ideal în aer curat.

Astmul și bronșitele acute repetate pot fi, de asemenea, cauze ale bronșitei cronice.

”Astmul poate fi o altă cauză a existenței simptomelor aparente de broșită cronică la copii și adolescenți. Astmul cronic sever poate provoca obstrucția permanentă a căilor respiratorii, rezultatul fiind bronșita astmatică. Bronșita astmatică are multe simptome asemănătoare bronșitei cronice.

Bronșita cronică poate fi, de asemenea, cauzată de apariția repetată a bronșitei acute. Plămânii, slăbiți cu fiecare caz de bronșită acută, devin mai sensibili ajungându-se la bronșita cronică.”, adaugă dr. Dobre în articolul de pe cdt-babes.ro

Simptome ale bronșitei

Principalul simptom al bronșitei este o tuse persistentă, care produce mucus ce poate fi limpede sau vâscos, de culoare galbenă, gri sau verzuie. De asemenea, pot apărea și alte simptome, comune cu cele de la răcelile obișnuite:

  • oboseală sau epuizare
  • durere în gât
  • secreții nazale, nas înfundat
  • dureri în piept
  • dureri de cap.

Este posibil ca durerile în piept și la nivelul musculaturii stomacului să se amplifice, ca urmare a tusei continue. Persoanele cu bronșită cronică ar putea experimenta scurtarea respirației, senzația de lipsă de aer sau o respirație șuierătoare. În cazurile acute, tusea poate dura alte câteva săptămâni, după ce restul simptomelor s-au rezolvat.

Bronșita acuta

Bronșita acută se dezvoltă adesea la trei până la patru zile după o răceală sau gripă. Poate începe cu o tuse uscată, apoi, după câteva zile, tusea poate fi însoțită de eliminare de mucus. Majoritatea oamenilor au o criză acută de bronșită de două până la trei săptămâni, deși tusea poate dura uneori patru săptămâni sau mai mult. La persoanele fără alte boli active, plămânii vor reveni la normal după recuperare.

”Bronşita acută este o patologie frecventă, pe care o întâlnim în ambulatoriile de pneumologie, în special în sezonul de toamnă, iarnă şi primăvară, predominant la tineri şi persoanele în vârstă. Deşi pare o patologie uşor de tratat de către medicul de familie, totuşi pacienţii ajung după o saptămână sau două de tratament la medicul specialist.”, spune dr. Raluca Anca Geamănu, medic primar pneumolog, pe saptamanamedicala.ro

Tusea este cel mai frecvent simptom care aduce pacienții în cabinetul medicului, iar bronșita acută este de obicei diagnosticul pentru acești pacienți. Bronșita acută trebuie diferențiată de alte diagnostice frecvente, cum ar fi pneumonia și astmul, deoarece aceste afecțiuni pot necesita terapii specifice, care nu sunt indicate pentru bronșită. Simptomele bronșitei durează de obicei aproximativ trei săptămâni. Agentul patogen cauzal pentru bronșită este rar identificat. În studiile clinice, identificarea agentului patogen cauzal are loc în mai puțin de 30 la sută din cazuri.  Prezența sau absența sputei colorate (de exemplu, verde) nu diferențiază în mod fiabil infecțiile bacteriene și virale ale tractului respirator inferior. Virusurile sunt responsabile pentru mai mult de 90% din infecțiile acute ale bronșitei.

”Tabloul clinic al bronşitei acute include: tuse, expectoraţie productivă, wheezing şi simptome ale infecţiei tractului respirator superior (rinoree, obstrucţie nazală, respiraţie orală), incluzând cefaleea, mialgiile şi starea generală proastă. Febra poate fi prezentă la unii pacienţi cu bronşită acută; prelungirea febrei sau febra înaltă poate sugera o complicaţie a bronşitei, pneumonia sau o infecţie cu virus gripal. Mulţi pacienţi cu bronşită acută pot avea şi traheită acută.”, arată dr. Geamănu.

Antibioticele nu sunt în general indicate pentru bronșită și trebuie utilizate numai dacă se suspectează anumite complicații sau dacă pacientul prezintă un risc crescut de a dezvolta pneumonie (de exemplu, pacienți cu vârsta de 65 de ani sau mai mult).

”Reducerea prescrierii de antibiotice inutile la pacienţii cu bronşită acută ar trebui încurajată de către medici printr-o mai bună comunicare cu pacientul prin explicarea bolii, în special a persistenţei tusei până la 3 săptămâni; explicarea că nici un tratament nu duce la o reducere a simptomelor, iar medicaţia antibiotică nu duce la reducerea duratei simptomelor, ci din contră pot cauza efecte adverse şi rezistenţă microbiană.”, precizează dr. Geamănu.

Bronșita cronică

Medicii suspectează această boală atunci când pacientul prezintă tuse cu expectorație în majoritatea zilelor, timp de cel puțin trei luni într-un an, doi sau mai mulți ani la rând. Bronșita cronică este o afecțiune gravă, care face ca plămânii să devină un teren propice pentru infecții bacteriene și poate necesita un tratament medical continuu. Este o formă de boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC), o boală pulmonară care îngreunează respirația.

 „Tusea fumătorului” este adesea un semn de bronșită și BPOC. Bronșita cronică este inflamația pe termen lung a bronhiilor, frecventă în rândul fumătorilor. Persoanele cu bronșită cronică tind să dezvolte mai ușor infecții pulmonare. De asemenea, au episoade de bronșită acută cu simptome mai grave.

Bronșita cronică face parte dintre bolile pulmonare obstructive cronice (BPOC). Aceste boli pot bloca fluxul de aer în plămâni și pot provoca probleme de respirație. Cele mai frecvente 2 afecțiuni de tip BPOC sunt bronșita cronică și emfizemul pulmonar.


Bronșita cronică nu este cauzată de virusuri sau bacterii. Majoritatea experților sunt de acord că principala cauză a bronșitei cronice este fumatul. Poluarea aerului și mediul toxic de lucru pot juca, de asemenea, un rol.

Simptomele bronșitei se asociază adesea cu alte boli cum ar fi: astm, emfizem pulmonar, fibroză pulmonară,  tuberculoză, infecții ale căilor respiratorii superioare, sinuzită.

Aproximativ 1 din 20 de cazuri de bronșită poate duce la pneumonie. Pneumonia apare atunci când țesutul din unul sau ambii plămâni începe să se inflameze, din cauza unei infecții bacteriene. Prin urmare, cazurile bacteriene de bronșită sunt mai susceptibile să se transforme în pneumonie decât cazurile virale. Persoanele cele mai expuse riscului de a dezvolta pneumonie sunt:

  • Persoanele în vârstă.
  • Fumătorii
  • Cei cu alte afecțiuni precum boli de inimă, ficat sau rinichi.
  • Cei cu sistem imunitar slăbit

Unele cazuri ușoare de pneumonie pot fi tratate acasă cu antibiotice. În cazurile mai severe, poate fi necesar să primiți tratamentul în spital.

Cum se diagnostichează bronșita

Pentru a stabili diagnosticul, medicul va face un istoric complet al stării de  sănătate și un examen fizic.

”Medicul specialist pneumolog vă va examina pentru a stabili cauza tusei. El va asculta inima și plămânii pentru a stabili dacă aveți respirație șuierătoare sau dacă inima bate prea tare, ambele simptome putând indica faptul că organismul nu primește suficient oxigen. Bronșita poate provoca, de asemenea, o creștere a tensiunii arteriale.”, spune dr. Dobre.

De asemenea, medicul ar putea  comanda următoarele teste:

Teste ale funcției pulmonare

Aceste teste ajută la măsurarea capacității plămânilor de a inhala și exhala aerul. Testele se fac adesea cu echipamente speciale, precum:

  • Spirometrul. Testul de spirometrie folosește un dispozitiv special pentru a vedea cât de bine funcționează plămânii. Este unul dintre cele mai simple și mai frecvente teste ale funcției pulmonare. Poate fi pentru:
  • a afla cât de bine se realizează ventilația pulmonară
  • a urmări o boală pulmonară
  • a vedea cât de bine funcționează tratamentul
  •  a afla cât de gravă este boala pulmonară
  • a afla dacă boala pulmonară este restrictivă sau obstructivă.
  • Testul de debit maxim. Acest test măsoară cât de rapid poți elimina aerul din plămâni. Este adesea folosit pentru a ajuta la diagnosticarea și monitorizarea astmului. Inflamația și mucusul îngustează căile respiratorii. Acest lucru încetinește viteza aerului care iese din plămâni. Valoarea vitezei de eliminare a aerului poate fi măsurată cu un monitor de debit de vârf.

Măsurarea gazului arterial din sânge

Acest test de sânge este utilizat pentru a verifica cantitatea de oxigen și dioxid de carbon din sânge. De asemenea, măsoară aciditatea sângelui.

Oximetria

Un oximetru este un mic dispozitiv care măsoară cantitatea de oxigen din sânge. Pentru aceasta, un senzor mic este lipit sau fixat pe deget, acesta determinând saturația de oxigen sanguin și pulsul.

Radiografia toracică

Acest test realizează fotografii ale țesuturilor interne, oaselor și organelor, inclusiv plămânilor.

Scanarea CT

Acest test imagistic utilizează o combinație de raze X și tehnologie computerizată pentru a evidenția imagini structurale ale părților corpului. O scanare CT arată imagini detaliate ale oricărei părți din corp, inclusiv oasele, mușchii și organele. CT sunt mai detaliate decât radiografiile generale.

”Stabilirea unui diagnostic medical de bronșită cronică este un proces de eliminare. Alte posibile boli pulmonare trebuie să fie excluse pentru a ajunge la diagnosticul de bronșită. În majoritatea cazurilor de bronșită cronică, simptome de emfizem sunt, de asemenea, descoperite în timpul diagnosticului medical. Când ambele boli co-există, condiția este menționată ca bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC).” , subliniază dr. Dobre.

Prevenirea și tratamentul bronșitei

Majoritatea cazurilor de bronșită acută nu au nevoie de tratament medical. De obicei, se vor rezolva singure în câteva săptămâni. Este necesar ca pacientul să consume foarte multe lichide și să se odihnească, pentru a putea să controleze simptomele și să diminueze disconfortul sau durerea.

Consumul de lichide va ajuta la prevenirea deshidratării, facilitând în același timp subțierea mucusului din plămâni și eliminarea sa mai ușoară.

 Durerile de cap, temperatura, durerile musculare pot fi tratate cu paracetamol sau ibuprofen. Cu toate acestea, ibuprofenul nu este recomandat celor cu astm.

Medicul poate prescrie un expectorant pentru a ajuta la diluarea mucusului, astfel încât acesta să poată fi expectorat mai ușor sau un medicament bronhodilatator inhalator pentru a deschide căile respiratorii.

În cazul în care se aplică un tratament, acesta ”se adresează simptomelor respiratorii predominente, tusei şi wheezingului. Terapia include frecvent: antitusive, expectorante, mucolitice, antihistaminice, decongestionante, analgezice, antiinflamatorii nesteroidiene, bronhodilatatorii b2 agonişti sau terapii alternative. Aceste medicamente pot fi obţinute din farmacii fără prescripţie medicală.”, spune dr. Geamănu.

În cazul  bronșitei cronice legate de fumat, cel mai important lucru de făcut este renunțarea la țigări, pentru a preveni deteriorarea continuă a plămânilor. Cu excepția cazului în care medicul nu recomandă acest lucru, un vaccin pneumococic și un vaccin anual împotriva gripei pot fi utile în prevenirea bronșitei cronice. Tratamentul poate include bronhodilatatoare și steroizi (prin inhalare sau pe cale orală)

Din păcate, nu există un remediu propriu – zis pentru bronșita cronică. Cu toate acestea, unele modificări simple ale stilului de viață pot fi foarte eficiente atunci când vine vorba de ameliorarea simptomelor.

Așa cum am spus, renunțarea la fumat fără întârziere este absolut esențială. Fumatul agravează simptomele și le poate face să dureze mult mai mult.

Exercițiile pot întări toți mușchii, inclusiv cei care ajută la respirație. De asemenea, pot ajuta la menținerea unei greutăți normale, ceea ce este benefic pentru respirație. Kilogramele în plus pot face mai dificilă respirația, agravând simptomele bronșitei. În mod similar, o dietă sănătoasă poate contribui la ameliorarea simptomelor bronșitei.

Respirația cu buzele strânse și respirația diafragmatică pot fi utile în cazurile în care apar dificultăți de respirație. Medicul poate recomanda mai multe tehnici de respirație și sfaturi de relaxare.

Bronșita cronică și emfizemul sunt cele două forme principale ale bolii pulmonare obstructive cronice. Medicii pot prescrie bronhodilatatoare, medicamente care ajută la deschiderea căilor respiratorii îngustate. Terapia cu oxigen îi ajută pe unii oameni să respire mai bine și un program de reabilitare pulmonară poate îmbunătăți calitatea vieții.

Cum poate fi prevenită bronșita

Una dintre principalele modalități de a reduce riscul este renunțarea la fumat și limitarea timpului petrecut în preajma fumătorilor. Substanțele chimice din fumul de tutun sunt principala cauză a bronșitei cronice, care poate duce și la emfizem. Persoanele care lucrează în anumite domenii de risc sau într-o zonă în care sunt expuse la praf ori substanțe iritante, trebuie să poarte o mască protectoare.  De asemenea, cei care locuiesc în zone cu un nivel ridicat de poluare a aerului este de preferat să stea în interior când poluarea atinge cote ridicate, pentru că în timp ar putea dezvolta bronșită cronică.

Igiena este crucială. După cum știm, virusurile comune ale răcelii și gripei pot declanșa bronșită. Având în vedere acest lucru, este important să vă spălați frecvent pe mâini, mai ales înainte de a mânca sau de a vă atinge fața. Dacă observați că cineva are simptome asemănătoare răcelii, trebuie să evitați interacțiunile fizice cu acesta, mai ales dacă ați fost diagnosticat cu bronșită cronică.

Unele afecțiuni pot predispune, de asemenea, la bronșită, astfel încât este important să tratați aceste probleme, ca să preveniți apariția simptomelor de bronșită. Persoanele cu reflux gastroesofagian, cu alergii sau astm sunt în risc mai mare de a dezvolta bronșite, de aceea trebuie să trateze factorii declanșatori (să solicite un tratament de la medicul gastroenterolog, să adopte o anumită dietă, să evite alergenii)

Când trebuie să mergi la medic pentru bronșită?

Dacă tusea durează mai mult de trei săptămâni sau mucusul eliminat conține sânge, trebuie să consultați un medic fără întârziere. Dacă aveți și febră, este posibil să aveți pneumonie sau gripă, chiar și COVID-19.

Medicul va încerca să excludă orice alte infecții pulmonare care prezintă simptome similare bronșitei. Dacă pneumologul crede că este posibil să aveți pneumonie, acesta vă va trimite să efectuați o radiografie toracică și eventual o spirometri.

Simptomele bronșitei sunt adesea aceleași cu cele din alte afecțiuni, cum ar fi astmul, pneumonia, alergiile, răceala obișnuită, gripa, sinuzita și chiar boala de reflux gastroesofagian și cancerul pulmonar. Consultați-vă medicul pentru a obține un diagnostic precis. Bolile grave precum pneumonia necesită tratament prompt.

Surse:

  • http://www.saptamanamedicala.ro//articole/Diagnosticul-si-tratamentul-in-bronsita-acuta
  • https://www.cdt-babes.ro/articole/bronsita.php
  • https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/chronic-bronchitis
  • https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/3993-bronchitis
  • https://www.aafp.org/afp/2010/1201/p1345.html
  • https://www.lifeline24.co.uk/bronchitis/
  • https://www.webmd.com/lung/ss/slideshow-bronchitis-overview